Cutremurele din Santorini au o cauză clară. Descoperirea care liniștește populația

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Insula Santorini și regiunile învecinate din Marea Egee au trăit un început de an tensionat, zguduite timp de peste 30 de zile de mii de cutremure, potrivit unui studiu recent publicat în revista Nature. Cercetătorii sugerează că aceste evenimente seismice au fost strâns legate de mișcările magmei sub doi vulcani subacvatici, Nea Kameni și Kolumbo, aflați în apropierea insulei.

Între 27 ianuarie și începutul lunii martie 2025, regiunea a înregistrat mii de cutremure, cele mai puternice având magnitudini între 5 și 5,3. Din fericire, nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale majore, însă frica locuitorilor și a autorităților a fost intensă. Ca măsură de precauție, guvernul elen a decretat starea de urgență timp de o lună, în contextul activității tectonice și vulcanice intense din zonă.

Seismele în cascadă din Santorini, în sfârșit explicate de oamenii de știință

Potrivit studiului, activitatea vulcanică stă la originea seismelor. Situată la convergența plăcilor tectonice africană și anatoliană, Santorini face parte dintr-un arc vulcanic care include doi vulcani subacvatici: Nea Kameni și Kolumbo, aflați la doar 7 kilometri unul de celălalt.

Cercetătorii Marius Iksen (Centrul de Geoștiințe, Potsdam) și Jens Karstens (Centrul de Cercetări Oceanice, Kiel), împreună cu echipele lor, au analizat date seismice și imagini satelitare obținute pe parcursul mai multor luni pentru a reconstrui dinamica fenomenului.

Totul a început în iulie 2024, când magma a început să urce spre suprafață dintr-un rezervor superficial aflat sub Nea Kameni. Această ascensiune a provocat inițial o ridicare de doar câțiva centimetri a caldeirei, un crater imens care domină insula.

Pe 27 ianuarie 2025, cercetătorii au observat un transfer de magmă de la 7,6 km adâncime sub Kolumbo spre Nea Kameni, fenomen care a declanșat seria de cutremure din ianuarie-februarie. Aproximativ 300 de milioane de metri cubi de magmă s-au infiltrat sub forma unui „dig”, o coloană de rocă topită care s-a strecurat într-o fractură a scoarței terestre, întinzându-se pe 13 km și oprindu-se la 3-5 km sub fundul mării.

În urma acestor mișcări magmatice, insula Santorini s-a scufundat cu câțiva centimetri, un fenomen care indică o legătură până acum necunoscută între cei doi vulcani. Cercetătorii consideră că Nea Kameni și Kolumbo „împart și, probabil, își dispută aceeași alimentație magmatică în profunzime”, sugerând existența unei conexiuni hidraulice între cele două sisteme vulcanice vecine.