Dacă ai acest obicei, e timpul să te oprești! Medicul neurolog ieșean Oana Bișoc lansează o ipoteză care dă de gândit: „Poate modifica toată biochimia creierului” – FOTO

Tot mai mulți tineri consideră că derularea, în mod repetat, pe telefon a unor imagini sau videoclipuri este relaxantă. Cu toate acestea, nu știu ce pericolele se ascund în spatele acestui comportament. Medicii neurologi din Iași spun că în timp apar modificări la nivelul creierului, mai exact, se schimbă întreaga biochimie a acestuia

În prezent, tinerii, chiar și copiii, se confruntă cu probleme de concentrare, nu mai pot fi atenți, își pierd răbdarea foarte repede și nu mai pot duce la bun sfârșit o sarcină. Aceștia nu știu nici măcar pe baza cui să pună aceste probleme, dar consideră că telefonul nu are nicio vină.

Dr. Oana Bișoc, medic neurolog din Iași: „Derularea unor imagini, mai ales repetitiv și de lungă durată, duce la o descărcare de dopamină în creier”

Acest fenomen a luat amploare, în ultimii ani, până și în rândul adulților. Dr. Oana Bișoc, medic primar neurolog la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași, aduce în discuție aspectul care a fost cel mai bine documentat atunci când vine vorba despre derularea unor imagini, în mod repetitiv, pe telefon.

stirilebzi.ro

Taxa pe marile averi a fost amânată până la 30 septembrie! Cum explică Marcel Boloș

Stirile PROTV

Met Gala 2024. Apariții extravagante la cea mai mare petrecere de modă a anului. J....

„Se întâmplă mai multe lucruri la nivelul creierului în momentul în care derulăm niște imagini de sus în jos pe telefon. Primul fapt care a fost foarte bine cercetat și documentat este că acest comportament, mai ales repetitiv și de lungă durată, duce la o descărcare de dopamină în creier. Dopamina este neurotransmițătorul care se ocupă de recompensă, este ceea ce se descărcă în creier în momentul în care un comportament de-al tău este compensat într-un anumit fel, ca o recompensă.

Dopamina este descărcată în creier repetitiv în momentul în care faci acest lucru pe rețelele de socializare, anume deplasarea conținutului de pe telefon de jos în sus, și se transformă într-un comportament adictiv, o dependență. Senzația de bine. Problema se complică cu mai multe aspecte, să spunem că în momentul în care derulezi, ajungi să dai peste niște știri, videouri, reclame sau postări negative, acestea declanșează cerebral și reacția de stres. Atunci, pe de-o parte, primești recompensa ta, dar pe de altă parte, se descarcă în plus și hormonii de stres, față de cum s-ar descărca în mod normal. Toate aceste aspecte se complică și pe partea cronică și se schimbă comportamentul cerebral.

Pentru că sunt foarte multe informații care sunt livrate fără niciun fel de efort din partea celui care le primește, fără o legătură pe care o faci atunci când citești o carte, spre exemplu, când faci un efort să citești, dar la un moment dat ajungi să găsești ceva care îți place și ajungi, într-un final, la o concluzie. Când derulezi, nu mai ajungi la o concluzie. Atunci scade capacitatea de concentrare, de atenție într-o anumită direcție, pentru o anumită sarcină. S-a demonstrat, în special, la persoanele tinere și la copii că scade capacitatea de atenție și de concentrare”, a subliniat dr. Oana Bișoc, medic primar neurolog la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași.

Această problemă este foarte complexă pentru medicii neurologi, pentru că acest comportament ajunge să fie făcut în mod inconștient.

„În momentul în care ai creierul setat pe primirea multor informații una după alta, fără ca de fapt să ai o contribuție personală, pentru că nu stai și te uiți la o poză două minute și după cinci minute citești o știre, doar dai cu degetul, uneori chiar și inconștient. Este foarte complex efectul pe care îl are această acțiune asupra creierului, mai ales la copii, pentru că ei nu au formată un fel de gândire sau reflex în modul în care ajung informațiile în creier și cam cum se așteaptă creierul să primească informații. Și răbdarea se modifică, și capacitatea de a sta concentrat la o sarcină anume”, adaugă dr. Oana Bișoc.

Creierul nu este protejat de miile de informații pe care le primește într-un timp foarte scurt

O altă problemă este reprezentată de faptul că, atunci când derulăm în mod repetat pe rețele de socializare, nu se știe care este următoarea informație pe care creierul o va recepta. Din acest motiv, trebuie să fim foarte atenți, pentru că unele postări sau știri negative ne pot afecta.

„Reprezintă o problemă mare pentru că, la un moment dat, acest comportament modifică toată biochimia creierului, desigur, contează foarte mult cât timp faci acest lucru. S-a demonstrat că schimbă biochimia cerebrală, timpul petrecut în felul acesta crește foarte mult riscul de anxietate și de depresie. Pentru că, practic, tu deschizi creierul, fără să ai niciun filtru, la o mulțime de informații care vin pur și simplu. Tu nu pui niciun filtru, dacă, spre exemplu, citești o carte și nu-ți place, constați pe la pagina zece că îți dă o stare proastă, o închizi.

Atunci când ție îți vin informații peste informații, una după alta, nu ai pus niciun filtru, pot da peste postări, unele sunt de bine, conformatibile, care îți plac, dar unde îți pot provoca stres. Stai pe Facebook și te uiți la ce au mai postat colegii, la un moment dat, îți apare o postare cu un copil bolnav care are nevoie de ajutor, aia își intră la fel de repede pentru că tu nu ai niciun filtru și te afectează. Declanșează relațiile și hormonii de stres din organism repede. Acest lucru făcut în mod repetitiv poate duce la anxietate și depresie”, mai spune dr. Oana Bișoc.

Când vine vorba despre copii sau tinerii, părinții joacă un rol foarte important. În prezent, este destul de greu pentru că adulții, la rândul lor, petrec foarte mult timp stând pe telefon.

„Nu poți să-i spui unui copil că trebuie să limiteze timpul pe care-l petrece în fața ecranului, când tu ai telefonul în mână. Părinții nu conștientizează că este o problemă. Este o prostie să ții copii departe de tehnologie, pentru că ei trebuie să funcționeze într-o societate în care se bazează în mare parte pe tehnologie, mult din socializarea lor implică o parte din tehnologie. Contează ce face în timpul în care stă în fața unui ecran, pentru că altceva este să joci un joc în care creierul tău participă efectiv, chiar face strategii și gândește. Bineînțeles că nu poți să faci acest lucru 24 de ore, dar este mai bun decât derulatul repetitiv. S-a observat la copii foarte mici modificări de autism al ecranelor, la copiii foarte mici, lăsați în fața ecranelor, pentru ei este hipnotizant, creierul lor se duce cu totul în lumea virtuală”, declară dr. Oana Bișoc, medic neurolog ieșean, în legătură cu faptul că tinerii petrec foarte mult timp rulând imagini și videoclipuri pe rețelele de socializare.