De ce rămâne Klaus Iohannis la Cotroceni în ciuda faptului că mandatul acestuia se încheie pe 21 decembrie

CCR spune în motivarea deciziei de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale că președintele Klaus Iohannis rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de președintele nou-ales”, în ciuda faptului că mandatul acestuia se încheie pe 21 decembrie.

Curtea Constituțională a României clarifică ce se întâmplă până la reluarea procesului electoral și cine va fi șef de stat până la încheierea acestuia, citând Constituția României.

„Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei decizii, constată aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”, arată motivarea Curții.

RomaniaTV

DOCUMENT. Anunţ de ultimă oră de la Ministerul Muncii. Ce angajaţi își fac bagajele

Observatornews.ro

Dosarul Caracal s-ar putea redeschide. Mama Luizei a solicitat localizarea telefonului pe care îl avea fiica sa în ziua dispariţiei

„Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”

Klaus Iohannis a depus jurământul de președinte, după realegerea pentru al doilea mandat, pe 21 decembrie 2019. Prin urmare, mandatul acestuia se încheie pe 21 decembrie 2024.

La punctul 2 din articolul 83 din Constituție se prevede: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”

De altfel, Klaus Iohannis a declarat vineri, după decizia CCR de anulare a primului tur de scrutin, că rămâne „în mandat până noul președinte al României va depune jurământul”.

„Nu voi fi prim-ministru. Nu doresc să fiu prim-ministru. Îmi voi duce acest mandat la capăt pentru o Românie democrată, liberă, modernă, sigură, europeană”, a declarat el.

CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale

Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale a fost luată de Curtea Constituțională vineri, cu două zile înaintea turului doi, între Călin Georgescu și Elena Lasconi, și în plină votare în diaspora.

Hotărârea a fost luată în urma a patru sesizări făcute la CCR pentru anularea alegerilor, după ce Administrația Prezidențială a desecretizat documentele din CSAT. Rapoartele SRI vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are ”modul de operare al unui actor statal”.

Primul tur fusese validat de CCR după o săptămână, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi.