De interes, analiză și proiecție pentru toți actorii din sistemul de învățământ! Totul într-un interviu special pentru BZI oferit de profesorul Camelia Gavrilă

Reporterii Cotidianului Bună Ziua Iași (BZI) au realizat, în acest context dificil, un amplu și de impact interviu cu prof. dr. Camelia Gavrilă, fost inspector școlar general, manager al Colegiului Național Costache Negruzzi și actual președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților – Parlamentul României.

Constatări de etapa şi formularea unor soluţii pe termen mediu, vizând elevii, profesorii, şcolile, sistemul educaţional românesc

În acest context, profesorul Camelia Gavrilă realizează o analiza amplă, pertinentă, riguroasă și utilă cu anumite constatări de etapa şi formularea unor soluţii pe termen mediu, vizând elevii, profesorii, şcolile, sistemul în întregul său.

„Educația în timpul pandemiei… Analiză de etapă, opinii, soluții”

Dascălul vorbește despre starea de fapt – provocări, dificultăți, încercări timide în actualul context extraordinar. Contextul social actual, experiența dificilă pe care o parcurgem, determinată de pandemia de coronavirus, suspendarea cursurilor de peste o lună, starea de urgență care continuă până în luna mai, măsurile de distanțare socială au ridicat în fața școlii românești și a demersurilor educaționale probleme complexe, nevoia de soluții pentru toți elevii și studenții, indiferent de posibilitățile financiare, de mediul rezidențial sau dificultățile inerente de adaptare. Concluzia certă este că, pentru un timp, viața noastră s-a mutat inevitabil în mediul online – ca formă de comunicare, modalitate de învățare, suport informațional, soluție pentru a evita stagnarea intelectuală, desprinderea de o anumită rutină de studiu, de activitățile cotidiene, profesionale”, reliefează prof. dr. Camelia Gavrilă.

„După o perioadă de tatonări, sistemul s-a adaptat parțial, s-au identificat modalități diferite de învățare la distanță, de comunicare cu elevii”

Aceasta continua și arata că, după surpriza și neliniștile inițiale, din perspectivă medicală, dar și ca soluții didactice de predare, învățare, evaluare, după o perioadă de tatonări, sistemul s-a adaptat parțial, s-au identificat modalități diferite de învățare la distanță, de comunicare cu elevii. „Dacă pentru mediul universitar aceste activități și cursuri online s-au susținut mai ușor, pornind de la maturitatea studenților, de la competențele digitale, de la resursele materiale firești pentru traseul lor profesional, în condițiile existenței unei logistici adecvate >, lumea școlii presupune, însă, elevi cu vârste și nevoi diferite, discipline de studiu cu specificul lor, necesitatea alternanței metodelor de predare și învățare, condiții și medii sociale inegale”, mai punctează dascălul ieşean.

„Profesorii s-au implicat în tot acest timp cu seriozitate în identificarea de soluții în aproape toate școlile pentru a continua în sistem online activitățile didactice”

Pe același plan, cadrul didactic a constatat că profesorii s-au implicat în tot acest timp cu seriozitate în identificarea de soluții în aproape toate școlile pentru a continua în sistem on-line activitățile didactice, demersurile de recapitulare și consolidare a materiei, exersarea competențelor elevilor în diferite domenii de studiu. „S-au transmis teste, fișe de lucru, teme de studiu individual, modele de subiecte pentru pregătirea în vederea examenelor naționale, sinteze, prezentări succinte și scheme pentru capitole esențiale.

Să menționăm că s-a lucrat pe diferite platforme, aplicații, canale de comunicare, într-un efort impresionant de adaptare la o situație inedită, dificilă, la o digitalizare forțată, evident diferită ca anvergură și frecvență de la o școală la alta sau în diferite medii rezidențiale. Elevii au fost în contact cu profesorii lor, au fost susținuți, consiliați, încurajați și în maniera pedagogică a specialistului. Astfel s-au păstrat obișnuințele de studiu, de lectură şi învățare, de întâlnire virtuală cu ceilalți colegi”, scoate în prim-plan prof. dr. Camelia Gavrilă.

Legătură strânsă între Inspectoratul Școlar Județean Iaşi și întreaga comunitate educațională

Domnia sa continua și arata că, în unele cazuri, și în Iași s-a întâmplat acest lucru, profesorii au fost în legătură constantă cu școala, cu inspectorii de specialitate, continuând prin telemuncă sarcini și activități metodice, lucrul în proiecte europene, au participat la webinarii, video-conferințe, completând seturi de proiecte didactice, fișe de lucru, baterii de teste, antrenați în schimburi de bune practici cu ceilalți colegi. „Toate aceste activități pot fi dovedite, illustrate în fiecare școală, precizându-se formele de comunicare, activitățile desfășurate”, spune profesorul.

Perspective, soluții pe termen scurt și mediu

Continuă și arata că, esențial rămâne, însă, procesul de învățare „altfel” , demersul de pregătire a elevilor pentru examenele naționale, deci, pe cale de consecință, profesorii, cu adaptarea și dăruirea cunoscute, trebuie să identifice soluțiile adecvate fiecărui context școlar. „Discrepanțele se pot adânci, unii elevi vor beneficia de o pregătire mai consistentă, prin interacțiunea benefică profesor-elev, prin recapitulări, clarificări, dialoguri virtuale frecvente, teme relevante corectate și explicate. În alte situații, însă, distanța rămâne, comunicarea este sporadică, resursele și logistica sunt limitate și precare, deci este nevoie de o atenție sporită și soluții în consecință. Nu putem idealiza situația, pentru că știm cât de greu este să lucrezi în medii defavorizate, unde nu există instrumente, logistica necesară, conexiunea la internet sau profesori pregătiți pentru un asemnea tip de activitate didactică”, completează prof. dr. Camelia Gavrilă.

„Am fi așteptat mai multe iniţiative şi recomandări concrete de la actuala echipă de conducere a Ministerului Educației și Cercetări”

Mai departe, președintele importantului for din Camera Deputaților spune că ar fi așteptat mai multe iniţiative şi recomandări concrete de la actuala echipă de conducere a Ministerului Educației și Cercetării (MEC)! „Asta în locul generalităților, al ezitărilor și amânărilor și al formulărilor vagi, ar fi fost nevoie de o strategie cu măsuri clare pe termen scurt și mediu, cu o structură limpede de document strategic, de management educațional. Am menționat de la începutul perioadei de distanțare socială că erau absolut necesare precizări curriculare și metodice, pentru elevi și pentru profesori. Programele și tematicile de examen au fost adaptate și publicate destul de târziu în noua lor formă, cu eliminarea conținuturilor care ar fi făcut obiectul studiului în semestrul al doilea.

Ne întrebăm firesc dacă există un proiect de urgentare a demersului de digitalizare a învățământului, cu o necesară și urgentă dotare a elevilor cu tablete și modalități de acces la internet, cu modernizarea digitală a școlilor, totul dublat de o formare riguroasă, temeinică a profesorilor pentru a aborda în viitor și învățarea online, cu toate metodele ei specifice, în complementaritate cu activitățile directe, din sala de clasă”, crede aceasta.

” Se impune adopatarea unor măsuri concrete pentru realizarea unei platforme naționale destinate învățării on-line”

Fostul șef al Inspectoratului Școlar Județean Iași și specialistul care a fost desemnat ca ocupant al portofoliului de la Ministerul Educației arata și că se impune adopatarea unor măsuri concrete pentru realizarea unei platforme naționale destinate învățării online, cât și pentru finalizarea Bibliotecii Școlare Virtuale. „Asta valorificând astfel rolul resurselor educaționale deschise, oportunitățile deschise de proiecte europene posibile, demersuri începute de guvernarea social-democrată și care pot fi continuate, existând liniile de finanțare.

Sistemul de învățământ are nevoie de recomandări, scrisori metodice, sugestii pentru profesorii debutanți, un capitol distinct pentru învățământul rural, pentru diferite zone defavorizate, referiri la restul anilor de studiu, dincolo de clasele terminale, alte aspecte și abordări așteptate încă, deși, de multe ori, inspectorii și profesorii au preluat inițiative și au găsit soluții didactice la nivel local sau județean, în timpuri de criză și de comunicare dificilă, în conjuncturi diferite”, completează prof. dr. Camelia Gavrilă.

Care sunt demersurile necesare

Aceasta nu uita de necesitatea unui suport legislativ pentru învățarea în sistem on-line și o strategie coerentă, cu etape, măsuri, intervenţii consecvente pentru a generaliza competențele digitale. „Astfel, pregătind temeinic sistemul educațional pentru o modificare substanțială la nivel de mentalitate, de organizare, conținuturi și dotări, metode și procedee didactice.

Integrarea abordărilor digitale în procesul educațional prespune la acest moment cel puțin două aspecte – informaţia teoretică şi aplicaţiile digitale. Trebuie să concepem un demers didactic în care aplicațiile, internetul, calculatorul, filmul didactic, jocurile și exercițiile didactice interactive, simularea proceselor științifice abstracte, modelarea unor fenomene complexe sunt forme de predare/învățare care completează prezentarea teoretică, manualul, cărțile, culegerile, fișele de lucru, activitățile și interacțiunile față în față, din sala de clasă”, dezvolta profesorul Gavrilă.

” În al treilea rând școala trebuie să asigure posibilitatea folosirii mijloacelor și a oportunităților oferite de TIC și e-learning”

Expunerea actualului deputat PSD arata că, în al treilea rând școala trebuie să asigure posibilitatea folosirii mijloacelor și a oportunităților oferite de TIC și e-learning, prin studiul individual, aplicații practice, activitățile de pregătire personală sau prin sesiuni de învățare la distanță. „Izolarea și efectele pandemiei ne-au arătat discrepanțele dintre diferite medii rezidențiale, experiențe diferite în domeniul digital ale școlilor și profesorilor, posibilități economice inegale ale familiilor sau abilități individule. După cum învățarea la distanță, competențele digitale, studiul individual, proiectele și utilizarea resurselor TIC trebuie să fie ținte și obișnuințe constante, complementare față de lecțiile și cursurile din clasă sau amfiteatru, devenind adevărate abilități de viață”.

” Prin politici educaționale coerente și prin strategii guvernamentale sistemul educațional trebuie să se asigure că școlile dispun de dotarea necesară”

Prof. dr. Gavrilă arata și ca, prin politici educaționale coerente și prin strategii guvernamentale: ” sistemul educațional trebuie să se asigure că școlile dispun de dotarea necesară, de profesori pregătiți și deschiși spre metode mai puțin convenționale, creativi, specialiști și pedagogi, în aceeași măsură. De asemenea sistemul are nevoie de platforme naționale adecvate, de accesul la biblioteci virtuale și resurse educaționale deschise, asigurând un traseu echitabil pentru toți elevii și studenții, dincolo de posibilitățile individuale, de mediile rezidențiale, de posibile inegalități de ordin economic. Acestea sunt principii europene esențiale, cât și condiții ale unei societăți moderne, incluzive și democratice”.

„Lecțiile învăţate de toţi în conextul acestui timp nefericit determinat de pandemia de coronavirus ne-au arătat alte fațete ale lumii postmoderne”

În final, profesorul crede că lecțiile învăţate de toţi în conextul acestui timp nefericit determinat de pandemia de coronavirus ne-au arătat alte fațete ale lumii postmoderne. „AICI, aducând în atenție faptul că educația în secolul XXI înseamnă cărți și calculatoare, biblioteci și softuri, prelegeri academice, dialoguri, seminarii și webinarii, cursuri și lecții față în față, cursuri la distanță, audiere și interacțiune, aplicații IT, modalități diverse de a valorifica resursele internetului, informațiile unei lumi dinamice, imprevizibile uneori prin provocări pozitive sau negative, o lume complexă și fluidă care așteaptă inteligența umană pentru dezvoltare, adaptare și re-adaptare, pentru reconfigurare creativă”, a conchis prof. dr. Camelia Gavrilă, deputat – Parlamentul României și Președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.