Nașterea Maicii Domnului, sărbătorită astăzi! Ce semnificație are această zi pentru creștini

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Creștinii ortodocși prăznuiesc astăzi, 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului, una dintre marile sărbători dedicate Fecioarei Maria. În tradiția populară, ziua este cunoscută drept Sfânta Maria Mică, pentru a fi deosebită de Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită pe 15 august și numită Sfânta Maria Mare. Nașterea Maicii Domnului este și prima sărbătoare cu cruce roșie din noul an bisericesc, care începe la 1 septembrie.

Nașterea Maicii Domnului mai e cunoscută drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare importantă a anului bisericesc.

Credincioșii prăznuiesc astăzi Nașterea Maicii Domnului

Ziua de 8 septembrie ocupă un loc important în calendarul creștin, deoarece marchează nașterea celei care avea să devină Maica lui Iisus Hristos. Spre deosebire de anul calendaristic, anul bisericesc începe la 1 septembrie. Prima mare sărbătoare cu cruce roșie din noul an este, astfel, Nașterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie.

În tradiția populară românească, sărbătoarea poartă numele de Sfânta Maria Mică, în timp ce Adormirea Maicii Domnului din 15 august este cunoscută drept Sfânta Maria Mare.

Data de 8 septembrie nu este întâmplătoare în tradiția Bisericii. Potrivit explicației oferite în tradiția patristică, cifra opt este asociată cu veșnicia și viața veșnică, depășind simbolic ciclul celor șapte zile ale creației.

02:00, 01 Sep 2026

Astăzi începe anul bisericesc! De ce Biserica Ortodoxă începe un nou an pe 1 septembrie și ce semnificație are această zi

02:00, 29 Aug 2026

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima mare sărbătoare a anului bisericesc. De ce este zi de post și ce semnificație are

Sărbătoarea devine astfel și un prilej de a aminti chemarea omului către Împărăția lui Dumnezeu, către viața veșnică și către iubirea Sfintei Treimi, a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh.

Importanța Fecioarei Maria în credința creștină este strâns legată de taina Întrupării.

Potrivit învățăturii Bisericii, Fiul cel veșnic al lui Dumnezeu S-a născut ca Om din Maica Domnului. Prin acceptarea ei și prin lucrarea Sfântului Duh, Fecioara Maria a devenit cea din care Hristos Și-a luat firea omenească.

Tocmai de aceea, Biserica îi acordă Maicii Domnului o cinstire aparte. Ea este numită în imnografia ortodoxă „mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii”, pentru că L-a născut, în chip minunat, pe Dumnezeu Cuvântul.

Cinstirea Maicii Domnului este însă distinctă de adorarea rezervată lui Dumnezeu. În tradiția ortodoxă, Maica Domnului este cinstită mai presus de toți sfinții și îngerii, însă nu este considerată Dumnezeu și nu primește aceeași cinstire care Îi este adusă Sfintei Treimi.

Este prima sărbătoare a anului bisericesc

Tradiția Bisericii spune că Maica Domnului s-a născut din Ioachim și Ana, doi oameni înaintați în vârstă, care își doreau foarte mult să aibă un copil.

Povestea lor este una marcată de rugăciune și suferință. În societatea vremii, lipsa copiilor era privită adesea drept un semn al lipsei binecuvântării divine, iar familiile fără urmași puteau ajunge să fie disprețuite de cei din jur.

Ioachim provenea, potrivit tradiției, din casa lui David, iar Ana, din casa lui Aaron. Astfel, tradiția îi leagă atât de neamul împărătesc al lui David, cât și de neamul preoțesc.

Cei doi s-au rugat stăruitor lui Dumnezeu, iar tradiția spune că au primit făgăduința unui copil. Nașterea Mariei a fost văzută drept răspuns la rugăciunile lor.

Potrivit tradiției, atunci când a împlinit trei ani, Maria a fost dusă de părinții săi la Templul din Ierusalim, pentru a fi închinată lui Dumnezeu.

Momentul este sărbătorit ulterior de Biserică printr-o altă mare sărbătoare, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prăznuită pe 21 noiembrie.

Tradiția vede în această perioadă petrecută la Templu pregătirea Fecioarei Maria pentru misiunea sa. Ea urma să devină, în limbajul teologic al Bisericii, un „templu viu”, cea din care Hristos avea să-Și ia firea omenească.

Astfel, Nașterea Maicii Domnului este privită drept începutul unei istorii care va culmina cu Întruparea lui Hristos.

Un aspect mai puțin cunoscut este că Sfânta Scriptură nu relatează nașterea Fecioarei Maria și nici numele părinților ei.

Informațiile despre Ioachim și Ana, despre nașterea Mariei și despre copilăria ei provin în principal din tradiția creștină și din scrieri apocrife, cea mai importantă sursă fiind Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creștină datată, în general, în secolul al II-lea.

Acest lucru explică de ce detaliile referitoare la copilăria Maicii Domnului nu se regăsesc în textele canonice ale Noului Testament. Biserica a păstrat însă aceste tradiții și le-a integrat în cultul și imnografia dedicate Maicii Domnului.

Nașterea Maicii Domnului nu este o sărbătoare specifică doar creștinismului răsăritean, este întâlnită și în tradiția copților egipteni și a iacobiților sirieni.

Astfel, Nașterea Maicii Domnului este, în tradiția Bisericii, o sărbătoare a începutului, a speranței și a împlinirii unei promisiuni.