Înalta Curte de Casație și Justiție a pus punct definitiv unui dosar controversat, menținând decizia Curții de Apel București din 2024 prin care fostul primar al Sectorului 5 și ex-șef al Protecției Consumatorilor, Cristian Popescu Piedone, a fost declarat incompatibil. Această decizie confirmă că Piedone nu poate ocupa nicio funcție publică timp de trei ani, conform Legii 176/2010 și interpretării Curții Constituționale.
Conform Agenției Naționale de Integritate (ANI), Piedone și-a numit ginerele membru în Comisia pentru vânzarea spațiilor comerciale și de prestări servicii din Sectorul 5, în perioada în care era primar, beneficiind astfel de un avantaj material. ANI estimează că banii încasați de ginere au fost în total 109.520 de lei în anii 2021 și 2022.
Potrivit raportului ANI, „persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 5, lit. f) și art. 228, alin. 1, lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019”, ceea ce a dus la declararea incompatibilității.
Reacția fostului primar
Cristian Popescu Piedone a respins acuzațiile încă de la început, afirmând că ANI nu i-a comunicat raportul integral:
„Mie încă nu mi-a fost comunicat vreun raport al Agenției de Integritate, deși, atât eu personal, cât și avocații mei, am depus toate diligențele în vederea unei comunicări corecte și transparente.”
De asemenea, Piedone nu a depus un punct de vedere în dosarul de evaluare, deși avea dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta orice informație consideră necesară.
Legea prevede clar că persoanele găsite incompatibile nu pot ocupa aceeași funcție publică timp de trei ani de la data rămânerii definitive a raportului ANI, iar o decizie a Curții Constituționale a extins această interdicție la orice funcție publică. Astfel, Cristian Popescu Piedone rămâne suspendat de la activitatea publică pentru perioada stabilită, fără posibilitatea de a reveni în administrație până în 2027.
Decizia ÎCCJ încheie definitiv o speță urmărită atent în spațiul public, cu implicații majore asupra percepției integrității în administrația locală și asupra modalităților prin care autoritățile verifică eventualele conflicte de interese ale funcționarilor publici.