Tensiuni fără precedent între Londra și Washington. Potrivit CNN, Marea Britanie a decis să nu mai împărtășească informații clasificate cu Statele Unite despre vasele suspectate de trafic de droguri din zona Caraibelor. Britanicii refuză să fie complici la loviturile militare letale lansate de armata americană, pe care le consideră ilegale și contrare dreptului internațional.
Decizia marchează o ruptură gravă între doi aliați istorici, dar și o schimbare radicală de ton din partea Londrei, care până acum colabora activ cu SUA în misiunile de interceptare a traficanților de droguri.
De la cooperare totală la tăcere strategică
De ani întregi, serviciile britanice de informații, sprijinite de teritoriile controlate de Regatul Unit în Caraibe, furnizau Statelor Unite date vitale pentru localizarea vaselor de contrabandă. Aceste informații erau transmise către Joint Interagency Task Force South, un centru de comandă din Florida ce coordonează operațiuni multinaționale împotriva traficului de droguri.
Însă, din septembrie, americanii au trecut la lovituri letale directe asupra navelor suspecte, acțiuni care, potrivit surselor CNN, au dus la moartea a cel puțin 76 de persoane. În urma acestor atacuri, Londra a ordonat suspendarea transmiterii oricăror informații sensibile, temându-se că ele ar putea fi folosite pentru identificarea și distrugerea țintelor.
Oficiali britanici consideră că aceste atacuri echivalează cu execuții extrajudiciare, o poziție împărtășită și de ONU, care a acuzat Statele Unite că încalcă grav dreptul internațional.
Volker Türk, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a declarat luna trecută că loviturile militare americane încalcă legislația internațională și depășesc limitele luptei împotriva traficului de droguri. Marea Britanie, spun sursele CNN, s-a raliat acestei interpretări, considerând că misiunile americane nu mai pot fi justificate ca acțiuni de poliție, ci sunt operațiuni militare ilegale.
Nici Ambasada britanică din Washington, nici Casa Albă nu au comentat până acum decizia. Un oficial al Pentagonului a refuzat să confirme ruptura, spunând doar că „nu comentează chestiuni legate de informații clasificate”.
De la poliție la război: SUA își apără ofensiva
Administrația Trump a justificat atacurile susținând că traficanții de droguri sunt “combatanți inamici” și pot fi eliminați în cadrul unui „conflict armat” împotriva cartelurilor considerate organizații teroriste străine. Un memoriu secret al Departamentului Justiției ar fi oferit acoperirea legală pentru aceste acțiuni, afirmă CNN.
Casa Albă susține că operațiunile „respectă pe deplin dreptul internațional” și că atacurile vizează doar „amenințări imediate la adresa cetățenilor americani”.
Dar experți în dreptul internațional avertizează că traficanții de droguri, chiar și înarmați, sunt civili protejați de Convențiile de la Geneva, iar uciderea lor fără proces echitabil este ilegală.
Criza s-a extins și în Pentagon. Potrivit CNN, amiralul Alvin Holsey, șeful Comandamentului Sudic al SUA (US SOUTHCOM), și-ar fi dat demisia în semn de protest față de legalitatea acestor atacuri. Holsey ar fi ridicat obiecții directe în fața secretarului pentru război Pete Hegseth și a Statului Major, dar decizia de a continua operațiunile a rămas neschimbată.
Avocați militari americani au exprimat îngrijorări similare, afirmând că unele dintre vasele lovite nu reprezentau o amenințare reală, unele erau oprite, altele se retrăgeau în momentul atacului. Pentagonul neagă că ar exista divergențe interne.
Un alt aliat apropiat al SUA, Canada, s-a distanțat la rândul ei de aceste acțiuni. Deși continuă cooperarea cu Paza de Coastă americană în cadrul Operation Caribbean, Ottawa a transmis clar Washingtonului că nu dorește ca informațiile sale să fie folosite pentru lovituri letale.
Un purtător de cuvânt al apărării canadiene a subliniat recent că activitățile forțelor canadiene „sunt complet separate de operațiunile militare ale SUA”.