Declarație puternică de la vârful CCR. Explicații despre anularea alegerilor și pensiile magistraților

Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a ieșit în fața publicului cu explicații ample privind unele dintre cele mai controversate decizii ale instituției, de la anularea unor etape ale procesului electoral până la hotărâri legate de pensiile magistraților și regimul declarațiilor de avere.

Într-un interviu acordat TVR Info, aceasta a respins ideea că judecătorii constituționali ar fi izolați de realitatea socială sau influențați politic, subliniind că rolul Curții este strict acela de a garanta respectarea Constituției. Ea a explicat că, deși judecătorii sunt numiți prin mecanisme politice, aceștia provin indirect din votul cetățenilor și au obligația de a acționa independent față de cei care i-au desemnat.

„Nu trăim într-un turn de fildeș sau rupți de realitatea din jur”, a subliniat șefa CCR, insistând asupra ideii de independență instituțională și asupra faptului că activitatea Curții este permanent supusă atenției publice.

Șefa CCR, mesaj tranșant despre deciziile controversate

Unul dintre subiectele sensibile abordate a fost tensiunea apărută în interiorul Curții în contextul unor dosare importante. Recent, patru judecători au părăsit ședințele de deliberare, gest interpretat în spațiul public ca o posibilă fractură internă. Simina Tănăsescu a respins ferm această interpretare, afirmând că nu există nicio ruptură în cadrul instituției și că dezbaterile interne sunt firești, chiar dacă uneori intense.

Ea a explicat că în cadrul Curții opiniile diferite sunt obișnuite și că, în numeroase cazuri, judecătorii ajung să își schimbe punctele de vedere în urma dezbaterilor. Referindu-se la episodul controversat, a precizat că decizia finală a fost adoptată în mod legal și că discuțiile aprinse nu indică o criză instituțională.

Întrebată dacă a existat vreo formă de presiune politică asupra judecătorilor CCR, aceasta a negat categoric, afirmând că nu a primit niciodată intervenții directe sau indirecte în activitatea sa.

„Nu am întâmpinat niciun fel de presiune”, a precizat ea, adăugând că, deși instituția nu este ruptă de societate, deciziile sunt luate exclusiv pe baze juridice.

Un alt punct major al interviului a vizat decizia privind anularea unor etape ale alegerilor prezidențiale din 2024. Șefa CCR a explicat că hotărârea a fost luată în baza unor încălcări grave ale drepturilor electorale și ale regulilor campaniei, apărute în urma unor informații desecretizate ulterior, care nu erau disponibile anterior procesului decizional.

Ea a subliniat că aceste elemente au fost analizate în raport cu competențele Curții și că decizia a fost ulterior validată inclusiv de instanțe și organisme internaționale relevante.

CCR se apără în fața criticilor

În ceea ce privește controversa legată de declarațiile de avere, aceasta a explicat că problema nu ține exclusiv de Curtea Constituțională, ci de eventuale necorelări legislative care pot fi corectate de Parlament. În opinia sa, soluția nu este una constituțională, ci una de ajustare a cadrului legal.

Discuția a atins și raportul dintre CCR și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în contextul unor interpretări diferite privind prescripția faptelor de corupție. Simina Tănăsescu a descris relația dintre cele două instanțe ca fiind una de dialog juridic constant, chiar dacă uneori apar diferențe de interpretare.

Referindu-se la percepția publică potrivit căreia CCR ar putea depăși uneori rolul de interpret al Constituției, aceasta a respins ideea că instituția ar legifera, explicând că rolul Curții este exclusiv de control al constituționalității, nu de creare de norme.

În privința funcționării interne, șefa CCR a menționat că instituția are un volum foarte mare de muncă, cu zeci de mii de dosare anual, dintre care doar o mică parte atrag atenția publică. Ea a sugerat că ar fi necesare unele ajustări procedurale pentru eficientizarea activității.

În final, Simina Tănăsescu a respins ideea că CCR ar trebui depolitizată complet, argumentând că numirile în Curte sunt realizate prin mecanisme democratice indirecte și că actualul sistem reflectă echilibrul dintre instituții. Totodată, a subliniat că, deși există critici și dezbateri publice, acestea fac parte dintr-o democrație funcțională, nu dintr-un semn de disfuncționalitate instituțională.