Declarațiile de avere rămân ascunse. UDMR a impus modificarea legii și a amenințat că nu votează proiectul

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Proiectul privind noile reguli de integritate a ajuns în Parlament într-o formă modificată, după ce obligativitatea publicării declarațiilor de avere și a noilor declarații de interese financiare a fost eliminată. Schimbarea a fost propusă de UDMR și acceptată în cadrul grupului de lucru coordonat de Ministerul Justiției.

Varianta inițială pregătită de minister prevedea depunerea declarațiilor de avere și de interese la Agenția Națională de Integritate (ANI), dar și publicarea unei forme simplificate a declarației privind interesele financiare. În urma negocierilor, această prevedere a fost eliminată.

UDMR a obținut eliminarea publicării declarațiilor de avere

Deputatul UDMR Andrei Molnar a explicat că decizia are la bază hotărârea Curții Constituționale privind publicarea declarațiilor de avere și dorința de a evita noi probleme de constituționalitate.

„A fost o problemă privind constituționalitatea publicării declarațiilor de avere. Am considerat că ar fi bine să evităm o altă problemă de constituționalitate când vorbim de publicarea declarației de interese financiare. UDMR a adus niște amendamente, care au fost acceptate de Ministerul Justiției”, a declarat acesta.

Potrivit unor surse politice citate de Snoop, reprezentanții UDMR au transmis că nu vor susține în Parlament proiectul legilor integrității dacă prevederea privind publicarea declarațiilor de interese financiare nu este eliminată.

Liderii formațiunii resping însă ideea că modificarea ar limita transparența.

„Nu avem nimic de ascuns, să nu credeți că avem ceva cu transparența, doar să fie în limitele constituționale”, a afirmat Andrei Molnar.

Proiectul a fost trimis Parlamentului de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu. Astfel, declarațiile de avere vor continua să fie depuse exclusiv la Agenția Națională de Integritate și nu vor mai fi accesibile publicului.

Anterior, Ministerul Justiției analizase o variantă de compromis, prin care informațiile financiare urmau să fie publicate într-o formă simplificată, cu praguri valorice în locul sumelor exacte, pentru a respecta decizia Curții Constituționale din 2025. Această soluție nu se mai regăsește însă în proiectul transmis Legislativului.