Deputatul AUR de Iași, Cristina Emanuela Dascălu, a adresat o întrebare oficială Ministerului Educației și Cercetării, aflat în atenția ministrului Daniel-Ovidiu David, privind necesitatea modificării criteriilor de abilitare universitară și întăririi mecanismelor de prevenire a fraudelor academice în procesul de evaluare.
În documentul transmis Camerei Deputaților, parlamentarul atrage atenția asupra faptului că actualele criterii de abilitare se bazează preponderent pe indicatori scientometrici, precum numărul de articole publicate, citările și indicele Hirsch (H-index), în detrimentul altor elemente esențiale, precum maturitatea academică, experiența didactică și etica profesională.
Potrivit deputatului AUR, în mediul universitar au fost semnalate în ultimii ani numeroase disfuncționalități, printre care manipularea artificială a indicatorilor științifici, practici de auto-citare sau citare forțată, precum și lipsa unor mecanisme riguroase de verificare a calității publicațiilor. De asemenea, este semnalat riscul acordării abilitării unor persoane cu vârste foarte tinere, în urma unor parcursuri academice accelerate, fără o experiență didactică solidă.
Cristina Emanuela Dascălu subliniază că aceste practici afectează grav credibilitatea sistemului universitar românesc și generează inechități majore între cadrele didactice evaluate corect și cele care își construiesc portofoliul academic prin metode discutabile, inclusiv prin rețele de citare încrucișată.
În acest context, deputatul solicită Ministerului Educației clarificări concrete privind:
• intenția de revizuire a criteriilor de abilitare, astfel încât acestea să includă criterii calitative, nu doar cantitative;
• posibilitatea introducerii unor condiții minime de vârstă sau experiență universitară efectivă pentru conducerea doctoratelor;
• existența unor mecanisme de verificare riguroasă a citărilor și a suspiciunilor de manipulare scientometrică;
• elaborarea unei metodologii unitare de combatere a fraudelor academice și eliminarea practicilor de obținere a abilitării prin publicații cu valoare științifică scăzută;
• argumentele ministerului în cazul în care nu sunt avute în vedere astfel de reforme, în pofida semnalelor venite din mediul academic.
Deputatul AUR a solicitat răspuns atât în scris, cât și oral, în termenul prevăzut de lege, reafirmând importanța unei reforme reale a standardelor academice pentru protejarea calității învățământului superior și a cercetării din România.
V-a dat ceva bani?