Deputatul Simona Macovei Ilie cere suspendarea conducerii ANCPI după blocarea sistemului de cadastru: „Cumetria a rămas în picioare”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputatul Simona Macovei Ilie, vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și lider al grupului parlamentar S.O.S. România, solicită suspendarea conducerii Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în urma blocării sistemelor informatice ale instituției. Parlamentarul cere un audit extern și verificarea modului în care au fost cheltuite fondurile destinate digitalizării și securității cibernetice.

„CADASTRUL ROMÂNIEI A CĂZUT. CUMETRIA A RĂMAS ÎN PICIOARE!
📌În România anului 2026, dovada proprietății poate fi blocată de un atac informatic, dar funcțiile, contractele și rețelele de interese par să fie protejate mai bine decât bazele de date ale statului.
Din 14 iulie, sistemul e-Terra și celelalte servicii informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au fost scoase din funcțiune. Nu s-au mai putut înregistra și soluționa cereri de cadastru și carte funciară, iar tranzacțiile imobiliare au fost grav afectate la nivel național. ANCPI afirmă că bazele de date tehnice și juridice nu au fost compromise și că aplicațiile sunt migrate în Cloudul Guvernamental, dar nici acum nu poate comunica data la care sistemele vor funcționa integral.
Aceasta nu mai este o simplă „problemă tehnică”.
Este blocarea temporară a circulației juridice a proprietății într-un stat european. Este imposibilitatea cetățeanului de a vinde, cumpăra, ipoteca sau înscrie un drept. Este demonstrația că o infrastructură critică pentru economie și pentru siguranța proprietății private nu avea capacitatea necesară de continuitate operațională.
Iar acum încep să apară întrebările pe care conducerea ANCPI și Guvernul ar fi preferat, probabil, să nu le audă niciodată!

🛑710 milioane de lei pentru „digitalizare”. Aproximativ 1,5 milioane pentru securitatea cibernetică explicit contractată
📌Potrivit unei analize a achizițiilor publice realizate de Ziarul Financiar, ANCPI a încheiat, în aproape 20 de ani, contracte de tehnologie și digitizare în valoare de aproximativ 710 milioane de lei.
Pentru contractele distincte de protecție împotriva atacurilor informatice au fost plătiți efectiv aproximativ 1,5 milioane de lei în șapte ani. Este posibil ca elemente de securitate să fi existat și în alte contracte de infrastructură sau mentenanță, însă disproporția rămâne revoltătoare: sute de milioane pentru construirea sistemului și o fracțiune infimă pentru apărarea sa explicită.

08:09, 23 Jul 2026

FOTO Deputatul Silviu Gurlui: „Cercetarea este puterea unei națiuni. Avem elite, ne lipsește strategia”

15:26, 22 Jul 2026

Deputatul Silviu Gurlui cere ajutor pentru un adăpost din Iași, după ce peste 450 de animale depind de doi soți grav bolnavi

📌Sistemul despre care documentația ANCPI spunea că este de „importanță națională” a fost încredințat, pentru mentenanța soluției de securitate, unei societăți cu sediul într-un apartament și care a raportat doi angajați!
Nu dimensiunea firmei constituie, singură, dovada incapacității. Dar obligațiile asumate prin contract fac situația imposibil de trecut sub tăcere.
Firma trebuia să asigure:
⚡️disponibilitate 24 de ore din 24, șapte zile din șapte;
⚡️personal de specialitate pentru intervenții online sau la sediul ANCPI;
⚡️intervenție în cel mult două ore în cazul incidentelor critice;
⚡️auditarea tehnică anuală a soluției de protecție.
Ultimul contract subsecvent a fost încheiat la 30 aprilie 2026, cu mai puțin de trei luni înaintea atacului. Cu toate acestea, proprietarul firmei a susținut că societatea era, în esență, numai un furnizor de licențe, comparabil cu un comerciant de licențe Microsoft. Această explicație nu corespunde obligațiilor active de intervenție, audit și asistență înscrise în documentația contractuală.

🛑De aceea, întreb public și o voi face și în scris:
Cine a asigurat efectiv serviciul permanent?
Cine a realizat auditurile anuale și ce vulnerabilități au fost identificate?
Unde sunt rapoartele de audit, analizele de risc și procesele-verbale de recepție?
La ce oră a fost sesizat furnizorul după declanșarea atacului și ce a făcut în intervalul contractual de două ore?
Existau subcontractanți sau specialiști externi? Cine erau și în baza căror documente au lucrat?

📌Contract de 101,9 milioane de lei pentru o societate ajunsă în insolvență
În paralel, aflăm că All Businesses Management, firma care a primit în 2021 un contract de 101,9 milioane de lei pentru conversia cărților funciare într-o bază de date electronică, a intrat în insolvență în ianuarie 2026, cu datorii de aproximativ 6,8 milioane de lei!
În 2024, firma fusese amendată cu aproximativ 1,2 milioane de lei de Consiliul Concurenței în legătură cu trucarea a 27 de proceduri de achiziție pentru arhivarea documentelor ANCPI și ale oficiilor teritoriale. Societatea a contestat sancțiunea în instanță, aspect care trebuie menționat, dar nu poate șterge obligația statului de a verifica în detaliu modul în care a fost executat contractul de peste 100 de milioane de lei.
Trebuie să aflăm:
Cât s-a plătit efectiv?
Ce volum de documente a fost convertit?
Ce lucrări au fost recepționate?
Cine a verificat calitatea și integritatea datelor?
Ce garanții mai pot fi executate după intrarea firmei în insolvență?
Există întârzieri, obligații neexecutate sau prejudicii?

📌Cadastrul, afacerile și familia conducerii
O investigație publicată anterior a documentat faptul că actualul director general al ANCPI, Laurențiu-Alexandru Blaga, a fost implicat înaintea ocupării funcțiilor publice în societăți din domeniul cadastrului, transferate ulterior către membri ai familiei. Firmele respective au continuat să obțină contracte publice în același sector, iar soția directorului lucrează în cadrul OCPI Alba.
Aceste împrejurări nu constituie, prin simpla lor existență, dovada unei infracțiuni. Dar fac imposibilă acceptarea unui control exclusiv intern.
Nu poți cere conducerii unei instituții să verifice, în mod credibil și independent, tocmai sistemul de relații, contracte și decizii pe care această conducere l-a administrat.
Mai mult, Guvernul nu poate invoca „greaua moștenire”. La 11 iunie 2026, prin decizie a prim-ministrului Ilie Bolojan, Laurențiu-Alexandru Blaga a fost numit în noul Consiliu de administrație al ANCPI, în calitate de președinte și director general. Responsabilitatea politică este, așadar, actuală, nu istorică.

🛑Voi solicita măsuri concrete, nu alte comunicate liniștitoare. Momentan, solicit public:
⚡️Suspendarea conducerii ANCPI pe durata unui control extern, astfel încât verificările să nu fie influențate de persoanele care au gestionat instituția și contractele analizate.
⚡️Un audit tehnic independent, realizat de experți care nu au avut raporturi contractuale cu ANCPI, asupra infrastructurii, drepturilor de acces, segmentării rețelei, sistemelor de backup, jurnalelor informatice și modului de reacție la incident.
⚡️Publicarea tuturor contractelor, actelor subsecvente, ofertelor tehnice, rapoartelor de audit și documentelor de recepție privind serviciile de securitate cibernetică.
⚡️Controlul Curții de Conturi și al Corpului de control al prim-ministrului asupra celor aproximativ 710 milioane de lei cheltuite pentru informatizare și digitizare.
⚡️Verificarea de către Agenția Națională de Integritate a eventualelor incompatibilități, conflicte de interese și relații decizionale dintre conducerea ANCPI, membrii familiei și firmele active în domeniul cadastrului.
⚡️Publicarea unui raport privind contractul de 101,9 milioane de lei, cu plățile efectuate, lucrările recepționate, penalitățile, garanțiile și obligațiile rămase neexecutate.
⚡️Sesizarea organelor de urmărire penală, în cazul în care auditul identifică falsuri, plăți nejustificate, abuzuri, trucarea unor proceduri sau prejudicii aduse bugetului public.

Nu este suficient ca ANCPI să ne spună printr-un comunicat că datele sunt în siguranță.
Într-un stat serios, siguranța nu se demonstrează prin formule de presă. Se demonstrează prin jurnale informatice, audituri independente, teste de restaurare, responsabilități nominale și sancțiuni.
Când am cerut control și audit extern în materia securității cibernetice, am fost ridiculizată și acuzată că vreau să pun în pericol bazele de date ale statului.
Astăzi, întrebarea nu mai este cine a cerut verificarea sistemelor. Întrebarea este CINE A LĂSAT CADASTRUL ROMÂNIEI FĂRĂ O APĂRARE ȘI O REZILIENȚĂ PE MĂSURA IMPORTANȚEI SALE?
Atacul nu a creat administrația defectuoasă. Doar a expus-o. Digitalizarea făcută prin contracte opace, responsabilități diluate și rețele de interese nu este modernizare. Este transformarea banului public în vulnerabilitate națională.
Iar cei responsabili trebuie să răspundă administrativ, politic, patrimonial și, acolo unde probele o vor impune, penal.
Proprietatea românilor nu este marfă pentru firmele de casă și nici teren de experiment pentru incompetența politică!”, a transmis deputat Simona Macovei Ilie, Vicepreședinte Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, lider grup parlamentar S.O.S. România.