Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au efectuat miercuri dimineață, 26 noiembrie 2025, 14 percheziții domiciliare, 12 în București și două în Târgu Mureș, într-un dosar complex care vizează falimentarea companiei de asigurări Euroins, unul dintre cei mai mari jucători pe piața RCA până la momentul prăbușirii sale.
Ancheta deschisă de procurori se concentrează asupra unor presupuse mecanisme frauduloase derulate pe parcursul a șase ani, între 2017 și 2023, perioadă în care Euroins ar fi fost decapitalizată intenționat prin scheme financiare elaborate. Prejudiciul total estimat depășește 1,6 miliarde de lei și 4,6 milioane de euro.
Percheziții în București și Târgu Mureș în dosarul falimentării Euroins
Potrivit procurorilor, acțiunea îi vizează pe mai mulți foști membri ai conducerii executive a Euroins, dar și sediile unor firme controlate de patronatul bulgar al societății. În comunicatul transmis de PÎCCJ se arată că urmărirea penală privește infracțiuni grave, printre care delapidare, gestiune frauduloasă, spălare de bani și prezentarea cu rea-credință a unor date false privind situația economică a companiei.
Anchetatorii susțin că, în perioada de referință, factorii decizionali ai companiei ar fi creat și coordonat mai multe mecanisme prin care resursele financiare ale Euroins au fost redirecționate către firme afiliate, aflate sub controlul acționarilor bulgari CAM și BKI. În același timp, obligațiile față de asigurați ar fi fost sistematic ignorate: dosare de daună respinse fără explicații solide, neplata despăgubirilor chiar și în urma unor sentințe judecătorești definitive și raportări false transmise către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
O parte esențială a anchetei o constituie lipsa constituirii rezervelor obligatorii pentru daune. ASF a constatat în mai multe rânduri că Euroins raporta valori mult mai mici decât cele reale. De exemplu, în ianuarie 2023, compania a transmis autorității testele aferente rezervei de daună pentru perioadele 2021–2022, toate indicând subevaluări de sute de milioane de lei. La data deschiderii procedurii de faliment, rezerva reală de daune RBNS ar fi trebuit să fie de aproximativ 1,7 miliarde de lei, însă în evidențele interne figura doar suma de 683 de milioane de lei.
Controlorii ASF au descoperit și probleme majore în gestionarea dosarelor de despăgubire. Fostul director de daune ar fi respins nejustificat peste 5.800 de dosare, însumând obligații de peste 60 de milioane de lei. În total, au fost identificate aproape 37.000 de litigii neraportate către ASF, multe dintre ele având ca obiect executări silite sau cereri de plată a daunelor.
O altă direcție a investigației vizează programul de reasigurare. Pe fondul controalelor repetate ale ASF și al iminenței pierderii autorizației de funcționare, acționarii ar fi conceput un nou contract de reasigurare cu o firmă afiliată, care a permis transferul accelerat al activelor Euroins către o entitate externă. În baza acestui mecanism, ar fi fost scoase din patrimoniul companiei active de peste 1,5 miliarde de lei – bani, titluri de valoare și creanțe.
Pe lângă aceste sume, procurorii investighează și acordarea unor împrumuturi nerambursate, nerecuperarea unor creanțe și transferuri nejustificate către entități afiliate, prejudiciul suplimentar rezultat din aceste operațiuni ridicându-se la peste 75 milioane de lei.
Falimentul Euroins, declarat oficial în 2023, a avut un impact major asupra pieței de asigurări din România, având în vedere că firma avea peste 2,5 milioane de polițe RCA active în momentul retragerii autorizației. Procurorii subliniază că perchezițiile sunt proceduri legale de strângere a probelor și nu încalcă în niciun fel prezumția de nevinovăție a persoanelor vizate.
Ancheta continuă, iar autoritățile urmează să stabilească întinderea exactă a prejudiciului și responsabilitatea fiecărei persoane implicate în acest dosar de amploare.