Diana Iovanovici-Șoșoacă acuză autoritățile de neglijarea patrimoniului Brâncuși: „Coloana Infinitului nu mai este originală”

La împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Diana Iovanovici-Șoșoacă și o delegație de parlamentari S.O.S. România au vizitat Hobița și Târgu Jiu pentru a marca această zi simbolică. Însă, în loc de un omagiu adus marelui artist, aceștia au constatat cu indignare starea de degradare a operelor lui Brâncuși, inclusiv a celebrului „Coloana Infinitului”. Șoșoacă a acuzat autoritățile de nepăsare și a cerut o expertiză internațională pentru a verifica autenticitatea monumentelor, adăugând că statul român are obligația să protejeze patrimoniul cultural al națiunii.

„Diana Iovanovici-Șoșoacă: Brâncuși umilit în propria țară. Coloana Infinitului nu mai este cea originală. Brâncuși, abandonat și batjocorit la el acasă.

La împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, moment care ar fi trebuit să fie unul de solemnitate națională, respect cultural și responsabilitate instituțională, realitatea constatată la Hobița și în Târgu Jiu este prezentată ca o radiografie brutală a modului în care statul român înțelege să-și protejeze valorile fundamentale.

Diana Iovanovici-Șoșoacă, însoțită de o delegație de parlamentari S.O.S. România formată din deputații Ionel Goidescu, Tudor Ionescu, Mihai Țiu, Sorin Oltenașu, Elena Toader și senatorul Miron Manega, a efectuat o vizită publică menită să marcheze această zi simbolică, însă ceea ce a fost găsit la fața locului este calificat drept revoltător, inacceptabil și profund rușinos pentru autoritățile responsabile.

11:16, 16 Apr 2026

Diana Iovanovici-Șoșoacă apără românii din diaspora: „Nu acceptăm vinovăția colectivă!”

Vizita a început la Hobița, la casa lui Constantin Brâncuși unde a venit şi ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter. Delegația a întâlnit un tablou dezolant: zone lăsate în paragină, drumuri pline de nămol, infrastructură precară și o stare generală care contrazice brutal importanța istorică și culturală a locului natal al artistului. Situația este prezentată ca o dovadă a eșecului administrativ și a dezinteresului autorităților responsabile. Prezența oficialilor guvernamentali într-un asemenea cadru contrastează puternic cu realitatea din teren, unde simbolurile culturii românești sunt abandonate.

În dialogul purtat cu ministrul culturii, Diana Iovanovici-Șoșoacă a readus în discuție episodul colectei publice organizate cu ani în urmă pentru achiziția terenului aferent casei lui Brâncuși, moment care a rămas în memoria publică inclusiv prin contribuția simbolică a lui Vladimir Putin, constând într-o donație de 100 de euro, gest perceput la vremea respectivă ca o ironie la adresa statului român și a incapacității acestuia de a-și proteja valorile fundamentale.

Senatorul Dumitru Manea (Miron Manega), care anterior a formulat o întrebare oficială în plenul Senatului României cu privire la situația casei lui Brâncuși, a avut ocazia să discute direct cu ministrul culturii, solicitând un răspuns clar și public referitor la măsurile concrete pentru restaurarea imobilului. Ministrul a declarat că este preocupat de subiect, fără a prezenta însă un calendar ferm sau soluții precise.

Într-o zi dedicată celebrării geniului artistic românesc, imaginea întâmpinată în Parcul „Constantin Brâncuși” este descrisă drept un semnal grav de alarmă: elemente monumentale afectate de degradări vizibile, suprafețe marcate de deteriorări, componente artistice cu urme evidente de uzură și un cadru general care contrazice brutal obligațiile legale de conservare ale autorităților. În locul atmosferei solemne care ar fi trebuit să însoțească aniversarea marelui sculptor, constatările din teren indică o stare de neglijență ce ridică serioase semne de întrebare privind modul în care este administrat patrimoniul cultural de importanță europeană.

Degradarea operelor lui Constantin Brâncuși nu este calificată drept un simplu incident administrativ, ci drept consecința directă a neîndeplinirii obligațiilor instituționale de către autoritățile locale. În acest context, responsabilitatea revine în mod direct administrației publice locale și, implicit, primarului municipiului Târgu Jiu, în calitatea sa de autoritate executivă cu atribuții legale explicite în gestionarea și protejarea patrimoniului cultural aflat în administrarea unității administrativ-teritoriale.

Iată pe scurt neregulile constatate:

• tăieri de arbori Ginkgo Biloba, specie cu valoare ornamentală și simbolică;
• deteriorarea nepermisǎ a operei “Masa Tăcerii” și cele 12 scaune. Aşa cum lesne se poate observa acestea sunt ciobite, sparte și grav deteriorate;
• degradarea “Porții sărutului” cu semne vizibile de degradare;
• starea inadmisibilǎ de degradare a “Coloanei Infinitului”, plina de zgârieturi, urme de mâini și imperfecțiuni evidente ale suprafeței lucrǎrii; Localnicii spun chiar cǎ opera lui Brâncuși, Coloana Infinitului existentă în parc, nu ar mai fi cea originală, având informații că originalul s-ar afla în Franța;
• dispariția lucrǎrii „Masa Dacică” care nu a mai fost găsită, cetățenii afirmând că și aceasta a fost înstrăinată.

Legislația națională, coroborată cu normele europene și convențiile internaționale aplicabile monumentelor protejate, stabilește fără echivoc obligațiile primăriei și ale administrației locale în raport cu monumentele de patrimoniu, cu atât mai mult în cazul unor opere de valoare universală precum cele realizate de Constantin Brâncuși.

Autoritatea locală are obligația legală de a asigura conservarea, integritatea și protecția monumentelor, de a preveni orice formă de degradare fizică sau estetică, de a asigura lucrări de întreținere și restaurare realizate exclusiv în baza avizelor de specialitate, precum și de a implementa măsuri permanente de monitorizare a stării tehnice.

În cazul monumentelor recunoscute ca aparținând patrimoniului cultural de importanță europeană și protejate în cadrul mecanismelor UNESCO, obligațiile administrației locale dobândesc un caracter și mai strict.

Primăria are responsabilitatea de a menține monumentele într-o stare corespunzătoare de conservare, de a preveni intervențiile neautorizate sau factorii de risc care pot conduce la deteriorări, de a asigura protecția fizică a obiectivelor, de a aloca resurse bugetare adecvate pentru întreținere și restaurare și de a colabora cu instituțiile naționale și internaționale competente în domeniul patrimoniului.

La intrarea în parcul “Constantin Brancuşi” este menționat statutul de monument istoric și patrimoniu european, fapt care, în opinia Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă, amplifică gravitatea degradărilor constatate.

În acest context, Diana Iovanovici-Șoșoacă a formulat acuzații extrem de dure și a solicitat public efectuarea unei expertize tehnice și istorice independente, inclusiv la nivel internațional, asupra Coloanei Infinitului pentru a se vedea dacă a fost înlocuită. De asemenea, prin parlamentarii S.O.S. membri în Comisia parlamentară UNESCO vor sesiza organismul internațional cu privire la degradarea gravă a operelor protejate.

„Coloana Infinitului este simbolul identității culturale românești. Dacă există cea mai mică suspiciune privind autenticitatea sau intervențiile asupra monumentului, statul român are obligația să clarifice situația printr-o expertiză internațională. Nu putem accepta ca patrimoniul lui Brâncuși să distrus sau înstrăinat.”

Totodată, aceasta a anunțat declanșarea unor demersuri juridice ferme, inclusiv plângeri penale și sesizări către instituțiile competente și organisme internaționale, între care UNESCO. În declarațiile publice formulate cu prilejul vizitei, Diana Iovanovici-Șoșoacă a reclamat și un incident grav petrecut în timpul deplasării, susținând că un reprezentant asociat administrației locale ar fi manifestat un comportament agresiv, fiind în stare de ebrietate.

„Am văzut incompetenți în administrația locală și o nepăsare revoltătoare. Mai mult, am asistat la un episod inadmisibil în care un om trimis de primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, aflat, în opinia mea, în stare de ebrietate, m-a lovit cu pumnul şi m-a împins. Un asemenea gest este intolerabil într-un stat care pretinde că respectă legea și demnitatea cetățeanului.”

Diana Iovanovici-Șoșoacă a lansat un apel public dur privind starea generală a societății și a reacției civice față de degradarea patrimoniului național, criticând lipsa de implicare și tolerarea unor astfel de situații.

Președintele S.O.S. România spune că monumentele istorice și obiectivele de patrimoniu cultural sunt protejate prin legislație națională și convenții internaționale, iar autoritățile competente au obligații legale clare privind:

• Conservarea și întreținerea monumentelor;
• Prevenirea degradărilor;
• Intervențiile realizate exclusiv pe baza avizelor legale;• Stabilirea răspunderii juridice în cazul producerii de pagube.

Astfel, S.O.S. România solicită clarificări publice urgente privind:

1. Starea tehnică reală a ansamblului monumental Brâncuși;
2. Istoricul lucrărilor de restaurare și conservare;
3. Situația intervențiilor realizate asupra monumentelor;
4. Instituțiile responsabile de administrare și control;
5. Identificarea celor răspunzători pentru degradările constatate;
6. Stabilirea entităților care vor suporta costurile remedierii prejudiciilor.

În declarațiile formulate public, Diana Iovanovici-Șoșoacă subliniază că ziua dedicată celebrării lui Constantin Brâncuși s-a transformat într-un moment de constatare a degradării unor simboluri fundamentale ale culturii românești. Operele care au adus României prestigiu mondial sunt prezentate ca fiind expuse unei stări de deteriorare incompatibile cu respectul datorat moștenirii artistului.

S.O.S. România solicită clarificări publice urgente privind starea tehnică a ansamblului monumental, măsurile concrete adoptate de administrația locală pentru conservare, istoricul intervențiilor realizate și asumarea răspunderii administrative în cazul constatării unor deficiențe.

Patrimoniul lui Constantin Brâncuși nu poate fi supus degradării, relativizării sau indiferenței instituționale, iar protejarea sa reprezintă o obligație fundamentală față de identitatea culturală a României”, a transmis Diana Șoșoacă, lider S.O.S. România.