Diana Șoșoacă, senator de Iași, despre minele de grafit din Gorj: „Este o situație care seamănă periculos de mult cu introducerea ariei protejate de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Diana Șoșoacă, senator de Iași, a transmis faptul că în ciuda scandalului uriaș legat de Roșia Montană și în pofida efectelor nefaste ale deciziilor politice luate de-a lungul anilor, pare că autoritățile din România nu au învățat nicio lecție din greșeli și sunt gata să o ia de la capăt într-un al doilea caz.

În județul Gorj, Baia de Fier este locul în care România are zăcăminte valoroase pentru una dintre cele mai importante industrii în aceste vremuri: zăcăminte de grafit necesar pentru fabricarea bateriilor pentru mașinile electrice, dar și pentru diamante. Mina de la Baia de Fier este singura din care s-a extras grafit în cantitate de circa 40 de mii de tone pe an. Și asta, cu mijloace vechi,
neperformante.

Diana Șoșoacă, despre minele de grafit din Gorj

Cariera Ungurelașu a fost închisă în anii 2000, pentru că nu ar fi fost profitabilă, a transmis Diana Șoșoacă, președintele S.O.S. România. Însă, de atunci, cererea mondiala de grafit a explodat, pe seama industriei mașinilor electrice, iar cele doua perimetre miniere, Ungurelașu si Cătălinu au încă rezerva omologată. Mina de la Baia de Fier aparține Societății Naționale a Sării Salrom, controlată de Guvern prin Ministerul Economiei. În 2021, Salrom lansa în sistemul electronic de achiziții publice o licitație pentru achiziționarea unui studiu de fezabilitate pentru exploatarea resurselor de grafit.

08:32

FOTO Diana Șoșoacă, reacție după ce a primit interzis pe WhatsApp! „Este acțiune de servicii secrete!”

12:48, 06 Jul 2026

FOTO Europarlamentarul și președintele SOS România, Diana Iovanovici Șoșoacă, invitată specială în Parlamentul Egiptului

„Era vorba despre „exploatarea și valorificarea superioară a șisturilor grafitoase de la cariera Ungurelașu și Cătălinu – Baia de Fier”. Licitația a fost câștigată de Roland Berger. În urma studiului, Guvernul aprobă redeschiderea minei de la Baia de Fier în vara lui 2022. Un ONG de mediu, Asociația Kogayon, a întocmit și transmis documentația pentru introducerea unei suprafețe de 635,58 km pătrați de arie protejată în patrimoniul UNESCO. Limita teritorială a ariei protejate, la nordvest de localitatea Vaideeni, se apropie până la circa 5 km de mina de grafit de la Baia de Fier. Iar legislația prevede că exploatațiile miniere au nevoie de aviz, dacă „interferează” cu ariile protejate.

Acum, intervine surpriza cu repetiție din partea statului român. Asociația Kogayon descrie aria protejată drept un „Geoparc aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte”. Într-un răspuns pentru Jurnalul Național, asociația precizează că geoparcurile UNESCO nu au nicio legătură cu ariile protejate și nici cu legislația privind mediul. Se poate considera că în acest moment cele două proiecte sunt într-o competiție, pentru că se aplică principiul „primul venit, primul servit”: dacă mina de grafit se va deschide înainte de a se obține avizul de la UNESCO pentru aria protejată, nu va mai avea nevoie de studii și de avizare, cel puțin în prima fază a exploatării. Însă, dacă zona intră în patrimoniul UNESCO înainte de redeschiderea minei, e aproape sigur că se va cere acest aviz pentru a se începe mineritul. Este o situație care seamănă periculos de mult cu introducerea ariei protejate de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO”, a transmis senatorul de Iași.