Documente explozive despre vaccinurile anti-COVID! Cum au fost aprobate achizițiile și de ce România a ajuns să plătească aproape 600 de milioane de euro către Pfizer

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Documente oficiale obținute de G4Media de la Secretariatul General al Guvernului, în baza Legii privind liberul acces la informațiile de interes public, oferă o imagine detaliată asupra modului în care România a aprobat achizițiile de vaccinuri anti-COVID în timpul pandemiei și explică etapele care au dus la litigiul pierdut cu compania Pfizer, în urma căruia statul român trebuie să achite despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro.

Cum se luau deciziile privind vaccinurile

Actele arată că mecanismul de achiziție era coordonat la nivel european, după ce Comisia Europeană a introdus, în vara anului 2020, un sistem centralizat prin care toate statele membre cumpărau vaccinuri în comun. Fiecărei țări îi era repartizată o cotă de doze proporțională cu populația, iar România beneficia de aproximativ 4,26% din totalul comenzilor.

Statele membre aveau la dispoziție doar cinci zile pentru a accepta sau refuza oferta transmisă de Comisia Europeană. Nu exista posibilitatea reducerii cantităților repartizate: acceptarea însemna cumpărarea întregii cote, iar lipsa unui refuz explicit era considerată automat un acord.

22:10

FOTO Posibilă mutație a virusului Ebola. OMS investighează „virusul mutant” responsabil de epidemia severă

Potrivit documentelor, reprezentantul României în Comitetul European de Vaccinare, Cătălin Țucureanu, transmitea informațiile primite de la Bruxelles către Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV). Acestea includeau date despre cantitățile disponibile, prețuri, calendarele de livrare și stadiul dezvoltării vaccinurilor.

Ulterior, conducerea CNCAV, formată din Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, redacta o notă de informare care era trimisă premierului Florin Cîțu și Secretariatului General al Guvernului, solicitând aprobarea pentru achiziție.

Documentele indică faptul că decizia finală aparținea prim-ministrului. Deși regulamentul european permitea un interval de cinci zile pentru exprimarea unei poziții, Florin Cîțu aproba, în cele mai multe cazuri, comenzile chiar în ziua în care primea documentele, prin rezoluții precum „Da” sau „De acord”.

După aprobarea premierului, documentele reveneau prin Secretariatul General al Guvernului la CNCAV și apoi la Ministerul Sănătății, unde ministrul semna formularele oficiale de comandă ce erau transmise Comisiei Europene.

Din documentele analizate reiese că centrul de decizie privind achizițiile de vaccinuri era amplasat la nivelul Guvernului, în timp ce celelalte instituții implicate aveau rolul de a formula propuneri sau de a pune în aplicare hotărârile adoptate.

Cum s-a ajuns la procesul cu Pfizer

Un al doilea set de documente scoate la iveală modul în care România a ajuns în conflict juridic cu Pfizer.

În 2021, statul român a semnat un contract pentru achiziția a 39 de milioane de doze de vaccin destinate anilor 2022 și 2023. Între timp însă, evoluția favorabilă a pandemiei a redus considerabil necesarul de vaccinuri, iar Comisia Europeană a început negocieri cu Pfizer pentru modificarea contractelor existente.

Rezultatul acestor discuții a fost Amendamentul 5, prin care statele membre puteau diminua cantitățile comandate și le puteau primi eșalonat pe o perioadă de patru ani. În schimb, erau obligate să plătească jumătate din valoarea dozelor la care renunțau.

Documentele arată că ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, i-a prezentat premierului Nicolae Ciucă cele două opțiuni disponibile înainte de expirarea termenului-limită stabilit de Comisia Europeană.

Prima variantă presupunea acceptarea amendamentului și plata unui cost estimat la puțin peste un miliard de lei. A doua însemna refuzarea modificării contractului, situație în care România ar fi fost obligată să achite aproape 1,9 miliarde de lei pentru întreaga cantitate contractată inițial.

Potrivit documentelor, Nicolae Ciucă a solicitat doar o analiză juridică, fără să adopte o decizie înainte de expirarea termenului. Ministerul Finanțelor și-a exprimat punctul de vedere abia câteva luni mai târziu, când posibilitatea modificării contractului dispăruse deja.

În lipsa unui răspuns transmis la timp către Comisia Europeană, România a rămas obligată să respecte condițiile contractului inițial. Ulterior, după neplata sumelor datorate, compania Pfizer a deschis acțiune în instanță la Bruxelles, proces pe care statul român l-a pierdut, fiind obligat la plata unor despăgubiri estimate la aproape 600 de milioane de euro.