Dorin Cocoş a fost condamnat miercuri, 29 decembrie, de Tribunalul Bucureşti, la un an de închisoare, în primă instanţă, pentru spălare de bani. Decizia nu este definitivă. Omul de afaceri este acuzat de DNA că a încercat să ascundă o parte din mita de 9 milioane de euro din dosarul Microsoft.
Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost condamnat pentru infracţiunea de spălare de bani, iar judecătorii i-au contopit pedeapsa cu cea dată de Înalta Curte, ajungând la un total de 2 ani şi 8 luni de închisoare.
Tribunalul Bucureşti a decis să îl elibereze condiţionat
Cu toate acestea, Tribunalul Bucureşti a decis să îl elibereze condiţionat, pentru că Dorin Cocoş a executat aproximativ un an şi opt luni din pedeapsa iniţială şi s-a aplicat şi recursul compensatoriu, adăugând alte 72 de zile la cele petrecute în închisoare. Decizia instanţei poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile.
În luna mai, omul de afaceri a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că a încercat să ascundă 500.000 de euro, parte din mita de 9 milioane de euro din dosarul Microsoft, printr-un contract fictiv încheiat cu unul dintre martorii din dosar.
Astfel, în perioada 2009-2011, afaceristul ar fi pretins şi primit suma de 9.000.000 de euro. Banii ar fi fost daţi în tranşe, de la două persoane (martori în cauză). Scopul era ca afaceristul să-şi exercite influenţa asupra fostului ministru al Comunicaţiilor precum şi asupra altor persoane din Guvern, în scopul de a asigura firmelor susţinute de martori adjudecarea unui contract de închiriere produse educaţionale Microsoft.
În perioada 2009 – 2011 Dorin Cocoș ar fi luat mită 9 milioane de euro
Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, în perioada 2009-2011, acesta ar fi pretins şi primit, în tranşe, de la două persoane (martori în cauză) suma de 9.000.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra fostului ministru al Comunicaţiilor precum şi asupra altor persoane din Guvern, în scopul de a asigura firmelor susţinute de martori, adjudecarea unui contract de închiriere produse educaţionale Microsoft.
„În acest context, în a doua jumătate a anului 2014, în timp ce se efectuau cercetări legate de aspectele menţionate mai sus, cunoscând că suma de 500.000 euro pe care ar fi primit-o în contul personal în cursul anului 2011 reprezenta o parte din suma de 9.000.000 euro, menţionată mai sus, în vederea creării unei aparenţe de legalitate, inculpatul ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei acesteia prin încheierea cu unul dintre martori a unui contract de împrumut fictiv”, se preciza în comunicat.