Vitamina D a devenit în ultimii ani un subiect de interes major atât pentru comunitatea medicală, cât și pentru populația generală, datorită rolurilor sale multiple în menținerea sănătății. Deficitul de vitamina D este frecvent întâlnit la nivel mondial, inclusiv în țara noastră, fiind considerat o problemă de sănătate publică. Evaluarea corectă a statusului vitaminei D se realizează prin determinarea 25-OH-vitaminei D în ser, analiză efectuată în prezent prin metode moderne, automatizate, precum chemiluminiscența (CLIA).
Ce este 25-OH-vitamina D?
25-OH-vitamina D, cunoscută și sub denumirea de 25-hidroxivitamina D sau calcidiol, este forma principală de circulație a vitaminei D în sânge. Aceasta rezultă din transformarea vitaminei D la nivelul ficatului și reprezintă un indicator fidel al rezervelor de vitamină D ale organismului. Spre deosebire de alte forme, 25-OH-vitamina D are o stabilitate crescută și un timp de înjumătățire mai lung, ceea ce o face ideală pentru evaluarea statusului vitaminic.
Ce este vitamina D și cum se metabolizează?
Vitamina D este o vitamină liposolubilă cu rol de hormon, esențială pentru absorbția calciului și fosforului. Aceasta se obține prin două mecanisme principale: sinteza cutanată sub acțiunea razelor ultraviolete de tip UVB și aportul alimentar sau prin suplimentare.
Există două forme principale de vitamină D: vitamina D3 (colecalciferol), produsă în piele și prezentă în alimente de origine animală și vitamina D2 (ergocalciferol), provenită din surse vegetale. Indiferent de sursă, vitamina D este inițial inactivă. Prima etapă de activare are loc în ficat, unde se formează 25-OH-vitamina D. Ulterior, la nivel renal, aceasta este transformată în 1,25-(OH)₂-vitamina D (calcitriol), forma biologic activă, responsabilă de efectele hormonale.
De ce se determină 25-OH-vitamina D și nu forma activă?
Deși 1,25-(OH)₂-vitamina D este forma activă, determinarea sa nu reflectă corect rezervele de vitamină D ale organismului, deoarece concentrația ei este strict reglată de hormonul paratiroidian, calciu și fosfor și poate rămâne normală chiar și în deficit sever. În schimb, 25-OH-vitamina D integrează aportul total de vitamina D din surse endogene și exogene, fiind markerul de elecție pentru evaluarea statusului vitaminic.
Determinarea 1,25-(OH)₂-vitaminei D este rezervată unor situații speciale, precum bolile renale cronice, anumite hipercalcemii, boli granulomatoase sau tulburări rare ale metabolismului vitaminei D.
Utilitatea clinică a determinării 25-OH-vitamina D
Analiza 25-OH-vitaminei D este utilizată pentru identificarea deficitului sau excesului de vitamina D, pentru monitorizarea tratamentului de suplimentare și pentru evaluarea pacienților cu afecțiuni osoase, musculare, metabolice sau imunitare. Determinarea acesteia contribuie la prevenirea complicațiilor pe termen lung și la individualizarea intervențiilor terapeutice.
Deficitul de vitamină D are consecințe importante asupra sănătății osoase. La copii, acesta determină rahitism, afecțiune caracterizată prin deformări ale oaselor, întârzierea creșterii și fragilitate osoasă. La adulți, deficitul se manifestă prin osteomalacie, o afecțiune în care mineralizarea osoasă este deficitară, ducând la dureri osoase și slăbiciune musculară.
La vârstnici, deficitul de vitamina D contribuie la apariția osteoporozei, crescând riscul de fracturi, în special la nivelul șoldului și coloanei vertebrale. De asemenea, nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu hipocalcemie și hiperparatiroidism secundar, mecanism compensator prin care organismul încearcă să mențină calcemia normală, dar cu prețul pierderii masei osoase.
Dincolo de sistemul osos, deficitul de vitamina D este corelat cu slăbiciune musculară, risc crescut de căderi, infecții respiratorii recurente și un răspuns imun deficitar. Studiile recente sugerează legături între hipovitaminoza D și unele boli autoimune sau cardiovasculare.
Excesul de vitamină D și riscurile sale
Deși mai rar întâlnit, excesul de vitamină D, de obicei prin suplimentare necontrolată, poate avea consecințe grave. Hipervitaminoza D determină hipercalcemie, manifestată prin greață, vărsături, constipație, sete excesivă și tulburări de ritm cardiac. Pe termen lung, poate duce la formarea de calculi renali și la calcificări patologice în țesuturi și organe.
Prevenirea deficitului de vitamina D
Prevenirea deficitului de vitamina D se realizează printr-o combinație de expunere moderată la soare, alimentație echilibrată și, atunci când este necesar, suplimentare. Expunerea zilnică a pielii la soare timp de 15–30 de minute, în funcție de sezon și pigmentația pielii, favorizează sinteza naturală a vitaminei D. Din punct de vedere alimentar, peștele gras, ouăle, ficatul și produsele lactate fortificate reprezintă surse importante.
În anumite categorii de risc – vârstnici, persoane cu obezitate, boli digestive, hepatice sau renale – suplimentarea sub supraveghere medicală este adesea necesară, iar monitorizarea periodică a 25-OH-vitaminei D este recomandată.
Interpretarea valorilor 25-OH-vitamina D
În practica curentă, valorile serice ale 25-OH-vitaminei D sunt interpretate astfel: valorile sub 20 ng/mL indică deficit, valorile între 20 și 30 ng/mL sugerează insuficiență, iar valorile cuprinse între 30 și 50 ng/mL sunt considerate optime pentru majoritatea populației. Concentrațiile peste 100 ng/mL ridică suspiciunea de exces și necesită evaluare medicală.
Factori care influențează nivelul de 25-OH-vitamina D
Nivelul de 25-OH-vitamina D este influențat de numeroși factori, printre care expunerea la soare, sezonul, vârsta, pigmentația pielii, dieta, indicele de masă corporală și prezența unor afecțiuni cronice. De asemenea, anumite medicamente pot reduce nivelul vitaminei D prin accelerarea metabolizării acesteia.
Determinarea 25-OH-vitamina D prin metoda CLIA
Metoda CLIA (Chemiluminescence ImmunoAssay) este una dintre cele mai utilizate tehnici moderne pentru determinarea 25-OH-vitamina D. Aceasta se bazează pe reacția antigen–anticorp și pe emiterea de lumină în urma unei reacții chimice, intensitatea semnalului fiind direct proporțională cu concentrația analitului din probă. Metoda este complet automatizată, rapidă și oferă o bună sensibilitate și reproductibilitate.
Concluzie
Determinarea 25-OH-vitaminei D în ser reprezintă un instrument esențial în evaluarea stării de sănătate a populației. Prin utilizarea metodei CLIA, această analiză oferă rezultate precise și relevante, contribuind la diagnosticul precoce al deficitului, la prevenirea complicațiilor osoase și metabolice și la promovarea unui stil de viață sănătos. Monitorizarea adecvată a vitaminei D, alături de măsuri preventive corecte, joacă un rol important în menținerea sănătății pe termen lung.