Dr. Tudor Ciuhodaru, despre monoxidul de carbon: „Este ucigașul tăcut al sezonului rece”

Dr. Tudor Ciuhodaru trage un semnal de alarmă cu privire la pericolul real și persistent al intoxicațiilor cu monoxid de carbon, în special în sezonul rece. Anual, zeci de români ajung la spital din cauza folosirii necorespunzătoare a surselor de încălzire precum aragazele, sobele sau centralele improvizate.

Medicul subliniază că majoritatea acestor cazuri pot fi prevenite prin educație, responsabilitate și măsuri simple de siguranță. În acest context, Ciuhodaru reamintește importanța legii propuse de el privind introducerea educației pentru sănătate și a primului ajutor în școli.

„Numărul acestor intoxicații se menține îngrijorator de mare. Monoxidul de carbon a devenit ucigașul tăcut din sezonul rece.
𝐈𝐧𝐭𝐨𝐱𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐚 𝐜𝐮 𝐦𝐨𝐧𝐨𝐱𝐢𝐝 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐥𝐞𝐭𝐚𝐥ă! 𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă ș𝐭𝐢ț𝐢:
1. Copiii sunt primii și cel mai sever afectați. Gravitatea e influențată de concentrația de gaz de toxic și de durata expunerii.
2. Se produc prin inhalarea de gaze toxice produse de surse de încălzire (cu deficiențe) lăsate nesupravegheate (mai ales pe durata nopții!).
3. Simptomele sunt extrem de variate și nespecifice: dureri de cap, greață, vărsături, astenie, vertij, tulburări de echilbru, respirație dificilă, puls accelerat, somnolență, convulsii, comă.
Rețineți!!! Avertizăm, din nou, asupra riscurile majore ale încălzirii la aragaz, mai ales pe durata noptii, precum și de necesitatea verificării periodice asurselor de încălzire
4. Pe o statistică partială 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐞𝐜𝐨𝐫𝐞𝐬𝐩𝐮𝐧𝐳ă𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐚𝐫𝐚𝐠𝐚𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐨𝐚𝐜ă 𝐜𝐞𝐥 𝐩𝐮ț𝐢𝐧 𝟐𝟎% 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐨𝐱𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐦𝐨𝐧𝐨𝐱𝐢𝐝.
5. Numărul acestor intoxicații se menține îngrijorator de mare (tratăm cel puțin 100 de cazuri anual) mai ales că
6. 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜 𝐚𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐭𝐢𝐩 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐨𝐱𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐢 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐚ț𝐢 ș𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐚ț𝐢 (un alt motiv pentru introducerea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor ca materie obligatorie de studiu în toate școlile din România, așa cum prevede proiectul meu de lege).
7. 𝐂𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐮𝐫𝐛𝐚𝐧 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐨𝐩𝐭 𝐨𝐫𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐧𝐮𝐦𝐞𝐫𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐟𝐚ță 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐫𝐮𝐫𝐚𝐥, probabil datorită utilizarii necorespunzătoare a aragazului sau a centralei de apartament drept sursă de încălzire.
8. În mediul rural o atenție crescută trebuie acordataă sobelor de lut crăpate sau improvizate precum și modului în care acestea sunt folosite. Riscul de intoxicatie crește atunci când se introduc prea multe lemne, cărbuni sau deşeuri vegetale, care scot fum și duc la acumularea de gaze în timpul nopții. (De aceea a stinge focul din sobă înainte de culcare înseamna doar o minină măsura de precauție menită să protejeze vieți.)

𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭ă în principal în scoaterea pacientului din mediul toxic și administrarea de oxigen dar fără a pune salvatorul în pericol:
1. Sunați după ajutor de urgență.
2. Nu incercați niciodată să salvați o persoană intoxicată fără să-i anunțați mai întâi pe alții.
3. Evacuați gazele toxice. Deschideți larg ferestrele sau ușile.
4. Verificați dacă este sigur să intrați și
5. Evitați gazele inflamabile. Nu utilizați instalația electică și nu aprindeți vreun chibrit/bricheta (risc de incendiu sau explozie)
6. Respirați de câteva ori înainte de a intra. După ce intrați încercați să vă țineți respirația. Țineți o batistă udă la nas și la gură
7. După ce ați salvat persoana de pericol, verificați și monitorizați căile respiratorii ale persoanei, respirația și pulsul. Puteți administra oxigen (antidot) sau analeptice respiratorii. Dacă este necesar începeți maneverele de resuscitare.
!!! Chiar dacă persoana pare a se simți perfect, solicitați ajutor medical.
(!!!) Pentru a fi eficiente aceste cunoștințe trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulțirii. Legea Ciuhodaru ce prevede predarea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor în toate școlile din România a fost depusă în parlament. Sper să susțineți și acest demers”, a transmis dr. Tudor Ciuhodaru.