Dragoste necondiționată de 50 de ani, într-o familie din Iași! Deși putea să renunțe, bărbatul își plimbă soția în scaunul cu rotile: „A fost spaima vieții mele” – FOTO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

La vârsta de 74, respectiv 73 de ani, se iubesc mai mult ca niciodată. Nu au putut să-i despartă nici sărăcia, nici lipsurile și nici boala. Constantin Chiriac, deși putea să renunțe, nu a făcut-o, iar de 17 ani își plimbă soția în scaunul cu rotile

Constantin și Eugenia Chiriac au sărbătorit, pe data de 12 septembrie, 50 de ani de căsătorie. Este un exemplu de dragoste necondiționată care a trecut prin greutăți de neimaginat. Ea și-a văzut moartea cu ochii, iar el a simțit că ceva se întâmplă acasă. Au trăit în vremurile în care nu se renunța la iubire, ci se repara. Povestea lor de dragoste a început la locul de muncă, el era șofer, iar ea taxatoare. A fost dragoste la prima vedere, iar după cinci luni s-au mutat împreună, văzând ce înseamnă greul.

„Eu eram șofer, dumneaei era taxatoare. Ea a fost angajată înaintea mea, o vedeam zilnic, intram în conversații, iar după cinci luni ne-am mutat împreună, într-o garsonieră mică, acolo am petrecut 2 ani jumate din viața noastră. După, ne-am cazat la o bunicuță, era o străduță mică unde treceau doar caii și tramvaiul. Știți care este secretul? Atunci când ești tânăr și iubești nu mai simți greutățile. Lucram câte 14-15 ore pe zi ca să vin acasă cu ceva, să punem pe masă”, afirmă Constantin Chiriac.

21:10, 11 Aug 2026

FOTO Andra și Cătălin Măruță au făcut marele ANUNȚ! După 18 ani de căsnicie, vor să își reînnoiască jurămintele

Își plimbă soția în scaunul cu rotile de 17 ani, însă cea mai mare bucurie a sa este că doamna lui este încă în viață

Constantin și Eugenia Chiriac au sărbătorit pe data de 12 septembrie 50 de ani de căsătorie. Este un exemplu de dragoste necondiționată

În 2006, Constantin Chiriac a trecut prin cele mai cumplite momente din viața sa. Și-a văzut soția fără putere, fără zâmbetul cu care-l aștepta în fiecare seară. Era întinsă în pat, palidă, rugându-l să sune la salvare. Singurul său gând a fost că dragostea vieții lui s-a stins. Și astăzi mai are în minte imaginea cu soția sa din data de 8 octombrie 2006. A fost momentul care le-a schimbat viața, însă nu și dragostea.

„Soția mea și-a făcut datoria până în 2006, pe 8 octombrie, când i s-a spart un vas de sânge la cap, urechile s-au înfundat și de atunci nici nu mai aude prea bine. Eu eram la muncă, atunci când m-am întors am încremenit, am găsit-o întinsă în pat, rugându-mă să sun la salvare, am și acum imaginea cu masa și fierul de călcat, pentru că abia terminase de călcat atunci, și cu ea în pat, galbenă la față.

A fost spaima vieții mele. De 17 ani o plimb în scaunul cu rotile, dar, dacă nu m-a supărat cu nimic în viața ei, trebuie să stau mai ceva ca în armată, să vad dacă are nevoie de ceva, depinde de mine și eu de ea. Noaptea, până nu sunt sigur că ea a adormit, nu pot să adorm, este cel mai important om din viața mea”, declară Constantin Chiriac.

Nici prin gând nu-i trece lui Constantin Chiriac să adoarmă înaintea soției sale. Frica de a nu o pierde este în sufletul său de 17 ani. Noaptea tresare, dacă nu-i aude respirația.

Au plecat de jos, luptând cu sărăcia

În 2006, Constantin Chiriac a trecut prin cele mai cumplite momente din viața sa. Și-a văzut soția fără putere, fără zâmbetul cu care-l aștepta în fiecare seară

Au plecat de jos, dar au reușit să-și construiască o familie frumoasă. Împreună au un copil, însă Constantin Chiriac își aduce aminte de toate momentele grele prin care viața i-a obligat să treacă.

„Eu am venit de la țară, din Focuri. Era atunci Iliescu președinte și am făcut cerere să ne mutăm măcar într-un apartament. Nu știu cum a mers treaba atunci, tot ce știu este că ea a rezolvat. Am hotărât să facem nunta, costumul pe care-l vedeți pe mine este cel de atunci, am fost impecabil. L-am purtat ca mire și acum, la nunta de aur. Toată dragostea a pornit când mă așteptam mai puțin.

Eu voiam să fac armata, să-mi găsesc un loc de muncă mai bun, pentru că, în tinerețea mea, m-am ocupat cu agricultura, cu animalele, cum era pe timpuri. Mi s-a deschis o portiță și am hotărât să merg pe drumul acesta și să fiu șofer. În anii ‘70 am intrat în armată, unde am și profesat. Cât a fost bine, a avut ea grijă de mine, nu mi-a lipsit nimic, acum este rândul meu să fac la fel pentru ea și nu îmi este greu”, a declarat Constantin Chiriac.

După 17 ani, încă își plimbă soția în scaunul cu rotile, ea zâmbește și admiră natura, el merge încet pentru ca ea să se bucure de orice detaliu.