Duminică va avea loc înmormântarea academicianului ieşean Radu Miron

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Duminică, 13 martie 2022, între orele 10.00 – 12.00, academicianul va fi depus în Sala Paşilor Pierduţi a UAIC Iaşi pentru a-i aduce un ultim omagiu. Acolo va avea loc un meeting de doliu pentru cel ce a fost Radu Miron.

De asemenea, tot duminică, însă la ora 13.00 are loc slujba de înmormântare la Biserica Sf. Parascheva de lângă BCU Iaşi. De la ora 14.30 el va fi înmormântat la cimitirul Eternitatea.

Cine a fost academicianul Radu Miron

Academicianul Radu Miron a murit la data de 10 martie 2022. Acesta a fost o figură remarcabilă a învăţământului şi ştiinţei, un matematician şi membru titular al Academiei Române.

Încă din ultimii săi ani de studii a fost angajat preparator și apoi asistent în cadrul Facultății de Matematică-Fizică a Universității din Iași și cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române – Filiala Iași. În anul 1963 a fost numit conferențiar la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași, iar în anul 1969 profesor titular. În aceeași perioadă a funcționat pe post de cercetător principal și apoi șef de sector la Institutul de Matematică din Filiala Iași a Academiei Române. A fost „visiting professor” la universități din Canada, Germania, Italia și Japonia.

Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențială, fundamentele geometriei, topologia algebrică, mecanica teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând cu anul 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în studiul modelelor geometrice din fizica teoretică.

O consecință a acestui imens efort științific a fost introducerea în știință a unor domenii de cert interes teoretic și aplicativ, și anumegeometriile Lagrange de ordin superior și cele Hamilton de ordin superior, spațiile Finsler de ordin superior. Noțiunea de conexiune neliniară, introdusă în premieră în aceste geometrii, i-a permis rezolvarea unei probleme celebre, formulată acum peste 100 de ani de Bianchi privind prelungirea de ordinul k >1 a structurilor Riemanniene. Acestea au făcut obiectul a opt monografii publicate în S.U.A., Singapore, Olanda și Canada.