După căderea dronei rusești în Galați, generalul Virgil Bălăceanu cere un acord cu ucrainenii

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

După căderea dronei rusești în Galați, generalul Virgil Bălăceanu cere un acord cu ucrainenii: „O asemenea situație să nu însemne o notă de protest de violare a spațiului aerian”. Astăzi vă prezentăm partea a doua a interviului realizat cu generalul (rtr) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

În contextul dronei rusești care a lovit un bloc din Galați, rănind două persoane, generalul Bălăceanu consideră că, pentru a preveni pe viitor astfel de incidente, dronele în derivă, dronele-momeală sau de recunoaștere trebuie nimicite.

Pentru aceasta, Virgil Bălăceanu este de părere că dronele trebuie nimicite de când sunt văzute pe radar. Ca atare, ar trebui semnată o înțelegere cu Ucraina, pentru ca în astfel de cazuri să drona să poată fi doborâtă și pe teritoriul ucrainean de la graniță, astfel încât „o asemenea situație să nu însemne o notă de protest de violare a spațiului aerian”.

Despre o posibilă provocare rusească: „Nu exclud”

Eugen Dinu, reporter STIRIPESURSE.RO: Domnule general, spuneați la începutul discuției noastre despre o posibilă provocare rusească. Deci, nu excludeți acest scenariu?

Generalul Virgil Bălăceanu: Dacă ar fost o provocare rusească, ar fi fost făcută cum au făcut-o în Polonia, cu Gerbera.

Nu exclud, însă mă gândesc că își asumă niște riscuri foarte mari, trimițând fără un scop bine determinat, doar într-o idee de război hibrid, o dronă care are explozibil.

Nu trebuie să testezi apărarea antiaeriană, acționând în spațiul aerian cu o dronă cu explozibil, testezi folosind o dronă-momeală, o dronă de recunoaștere și obținere de informații.

Apărarea antiaeriană se execută la fel în cazul tuturor tipurilor de dronă, dacă vrei să testezi.

Ca să mergem pe ideea să se creeze o stare de nemulțumire și un efect psihologic al neputinței de combatere a dronelor în asociere cu riscul, ținând seama că s-a produs o explozie, da, ar putea să fie un scenariu a cărui probabilitate este destul de scăzută, dar nu o exclud.

Însă noi putem afla, putem afla de la ucraineni, dacă drona a fost în derivă sau nu.

De la activități comune de detecție și urmărire, până la informații în timp real, privind atacurile și direcțiile de atac cu aceste drone, în completarea informațiilor pe care le avem și prin sistemele noastre radar, dar mai ales în situația dronelor în derivă. Ei văd dronele în derivă că nu mai merg spre ținta din Ucraina și ajung în spațiul aerian al României.

Lucrul acesta este vizibil, mai ales în situația în care o dronă de atac de tip kamikaze a fost lovită, dar nu a fost nimicită prin foc.

Să înțelegem bine, ei primesc prin sistemele radar alertarea despre atacul cu drone, direcțiile principale, dar folosesc masiv sistemele de ascultare.

Zgomotul dronelor de moped este foarte distinctiv și s-au experimentat atât de bine, au și mijloace cu o mobilitate mare, fie că vorbim de platforme de camioane, fie că vorbim de instalații șenilate, fie că vorbim de autoturisme care pot fi folosite, autoturisme cu platformă.

Deci folosesc niște mijloace nu ultraperfecționate, inclusiv în momentul în care încep lupta cu aceste drone. Ca atare, cum folosesc ei guri de foc de la 12,7 mm la 23 mm, putem să învățăm și noi să le folosim, având în dotare aceste sisteme.

Până la intrarea în dotarea unor sisteme perfecționate, vezi Skynex, vezi Skyranger, vezi Millennium, vezi MEROPS, care nici el nu a ajuns în dotarea Armatei României.

După căderea dronei rusești în Galați, generalul Virgil Bălăceanu cere un acord cu ucrainenii: „O asemenea situație să nu însemne o notă de protest de violare a spațiului aerian”

Eugen Dinu, reporter STIRIPESURSE.RO: Ca să concluzionăm, ce măsuri ar trebui luate pe viitor ca să prevenim astfel de incidente?

Generalul Virgil Bălăceanu: Pentru a le evita, trebuie să nimicim. Pe ideea că lovirea cu explozibil, căderea unei drone cu explozibil, este mult mai periculoasă decât situația unor resturi după lovirea acestei drone.

Și chiar în condițiile în care racheta sau proiectilul ar viola spațiul aerian al Ucrainei, nu s-ar declanșa un conflict între Ucraina și România.

Poate ar fi un scandal diplomatic, o notă de protest din partea Ucrainei.

Dar le-am demonstrat rușilor că suntem pregătiți să acționăm împotriva obiectelor zburătoare, indiferent ce tip de obiect zburător avem în vedere, care intră neautorizat în spațiul aerian al României.

Chiar dacă vorbim de drone în derivă. Pentru că, dacă nimicești o dronă în derivă, care este mult mai dificil de nimicit decât o dronă-momeală de tip Gerbera sau o dronă de tip Orlan-10, reușești să le nimicești și pe acestea și testările rușilor vor fi mai rare sau vor renunța la ele.

Să se lanseze racheta când a fost prinsă în radar. Vorbim de apărare. Putem să ajungem la un acord cu ucrainenii ca o asemenea situație să nu însemne o notă de protest de violare a spațiului aerian.

Cum de altfel, dacă ei într-o anumită situație nimicesc o dronă care merge de-a lungul Dunării, că se caută culoarul legat de apă, fiind mai ușor de dirijat și mai greu de protejat, și ar fi în partea română a Dunării, să nu fie nici o problemă dacă ei distrug drona în spațiul acesta. Deci o cooperare militar-operațională mult mai pragmatică, la nivel transfrontalier.

Dronele în derivă, dronele-momeală, dronele de recunoaștere, indiferent de tipul dronei respective, să poată să fie nimicite.

Vorbesc în mod deosebit de dronele în derivă, pentru că ele păstrează o parte sau întreaga cantitate de explozibil la bord.