Economia Chinei rezistă tarifelor SUA, însă tensiunile din Orientul Mijlociu pun presiune pe producție și comerț

Economia Chinei a reușit să depășească presiunea generată de tarifele comerciale impuse de Donald Trump începând din 2025, înregistrând o creștere de aproximativ 5%, potrivit BBC. Totuși, acest echilibru economic fragil este acum pus sub presiune de un nou factor extern: escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care începe să afecteze lanțurile globale de aprovizionare și activitatea industrială chineză.

În sectorul manufacturier, efectele se resimt direct. Comenzile au devenit mai volatile, costurile de producție cresc, iar siguranța locurilor de muncă este tot mai incertă. În mai multe zone industriale, muncitorii descriu o situație tot mai dificilă, marcată de epuizare și salarii insuficiente.

„Nimeni nu înțelege cum trăim noi”, a spus un muncitor intervievat de BBC, în timp ce alții descriu condiții de lucru dure și lipsa timpului personal.

Un alt angajat a transmis chiar un apel disperat către jurnaliști, spunând că „muncim fără oprire și nu mai avem viață personală”.

Aceste tensiuni sociale apar pe fondul unei transformări accelerate a industriei chineze, care trece de la producția de masă ieftină către automatizare și tehnologii avansate, schimbare care reduce treptat cererea pentru forță de muncă necalificată.

Salarii mici și incertitudine în centrele industriale

În orașe industriale precum Foshan, din provincia Guangdong, ofertele de muncă sunt afișate public, dar rămân la niveluri scăzute, între 18 și 20 de yuani pe oră, echivalentul a aproximativ 2,30-2,50 euro. Locurile de muncă sunt temporare, în special în sectoare precum turnarea plasticului sau asamblarea de componente electronice.

Mulți muncitori spun că iau în calcul să plece în alte regiuni în căutarea unor oportunități mai stabile, pe fondul unei incertitudini tot mai mari în industrie.

Deși China a fost parțial protejată de efectele crizei energetice datorită rezervelor strategice și investițiilor în energie regenerabilă, situația globală rămâne fragilă. Blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului, a amplificat presiunea asupra costurilor energetice și de transport.

În orașe comerciale precum Guangzhou, efectele sunt vizibile în sectorul textil, unde creșterea prețului petrolului a dus la majorarea costurilor de producție cu aproximativ 20%, potrivit comercianților locali. Acest lucru se reflectă direct în scăderea comenzilor, în special din partea retailerilor internaționali.

Lanțuri de aprovizionare afectate și comenzi în scădere

În piețele angro din Guangzhou, una dintre cele mai mari centre textile din lume, activitatea este intensă, dar tensionată. Camioanele și motocicletele încărcate cu materiale precum poliester, nailon și mătase blochează frecvent străzile, în timp ce comercianții se confruntă cu stocuri tot mai mari și cerere în scădere.

Unii distribuitori spun că partenerii internaționali refuză să accepte prețuri mai mari, ceea ce duce la acumularea de marfă în depozite și la reducerea volumului de producție.

În paralel, China încearcă să își consolideze imaginea de putere tehnologică globală. La Târgul de la Canton, roboții industriali și soluțiile automatizate sunt prezentate ca simbol al viitorului economic al țării.

Un sector în care China continuă să performeze este cel al vehiculelor electrice. Doar în martie, exporturile au crescut semnificativ, cu aproximativ 350.000 de unități livrate, o creștere de peste 100% față de anul anterior. Totuși, conflictul din Orientul Mijlociu a început să afecteze livrările către piețele tradiționale.

Exportatorii chinezi din sectorul auto spun că o mare parte din comenzile destinate Orientului Mijlociu au fost suspendate sau amânate. Unele vehicule rămân blocate în porturi, în așteptarea unor rute comerciale sigure.

Această situație evidențiază vulnerabilitatea lanțurilor globale de export în fața instabilității geopolitice.

China între diplomație și echilibru geopolitic

Analiștii internaționali consideră că, deși China încearcă să își consolideze autonomia economică și industrială, actualul context nu o avantajează complet. Relația cu Statele Unite rămâne esențială, iar Beijingul încearcă să evite escaladarea tensiunilor.

În acest sens, autoritățile chineze caută un echilibru diplomatic delicat, evitând acțiuni care ar putea afecta negocierile viitoare cu Washingtonul. În același timp, Beijingul își intensifică contactele cu statele din Orientul Mijlociu, încercând să joace un rol de mediator în regiune.

În paralel cu presiunile economice, China își consolidează poziția diplomatică, purtând discuții cu mai mulți lideri din regiune și promovând ideea de stabilitate internațională.

Analiștii consideră că această strategie reflectă ambiția Beijingului de a se poziționa nu doar ca un actor economic major, ci și ca o putere politică globală capabilă să influențeze echilibrele internaționale.

În acest context, China nu mai este doar un centru al producției mondiale, ci devine tot mai mult un punct central al arhitecturii de putere globale.