Economii de fațadă la Senat! Posturile tăiate s-au „teleportat” în alte instituții! Vezi unde

Ilie Bolojan, președintele Senatului, a anunțat la finalul lunii mai 2025 o amplă reorganizare a aparatului instituției, menită să reducă cheltuielile salariale cu peste 18% pe an. Doar că realitatea din spatele cifrelor prezentate public arată cu totul altfel: aproape jumătate dintre posturile „desființate” nu au adus economii reale bugetului de stat, ci au fost preluate de alte instituții publice, potrivit unor surse citate de G4Media.ro.

Concret, din cele 147 de posturi eliminate, 45 (adică 30,6% ) au fost „desființate” doar pe hârtie, prin transferul angajaților în alte structuri bugetare. Senatul a confirmat acest lucru oficial, dar a refuzat să spună unde au ajuns cei 45 de angajați.

Alte 27 de posturi (18,3%) erau oricum vacante la momentul reorganizării. Asta înseamnă că aproape jumătate dintre reducerile anunțate nu au avut niciun efect asupra bugetului public: fie nu mai existau efectiv, fie au fost doar redistribuite în alte instituții ale statului.

Jumătate din posturile desființate la Senat s-au mutat în altă parte pe statul de plată

Potrivit surselor G4Media.ro, angajații transferați ar fi ajuns la Autoritatea Electorală Permanentă sau ANAF, dar destinația lor rămâne oficial necunoscută. Ce e sigur e că veniturile lor au rămas neschimbate, întrucât Codul Muncii garantează păstrarea drepturilor salariale în caz de transfer între instituții.

Reorganizarea condusă de Bolojan a vizat reducerea personalului de la 796 la 649 de posturi și a fost prezentată ca un model de eficiență administrativă, menită să aducă economii de 17,5 milioane de lei pe an.

„Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București”, a spus Bolojan, sugerând că astfel de măsuri ar trebui extinse la toate instituțiile statului.

Cu toate acestea, statistica arată că aproape jumătate dintre „economii” sunt discutabile, iar povestea seamănă izbitor cu alte campanii de „austeritate” eșuate, cum a fost cea de la ANCOM în 2023-2024. Acolo, restructurarea s-a lăsat cu salarii mai mari și prime grase pentru angajați.

În loc de reducere reală a cheltuielilor statului, reforma de la Senat pare să fi mutat problema dintr-un buzunar bugetar în altul. Iar transparența privind destinația angajaților „reorganizați” rămâne, cel puțin deocamdată, o necunoscută.