Elefantul din creier – o carte complexă pentru dezvoltare personală

Cartea elefantul din creier este o carte din genul non ficţiune apărută în 2018, fiind publicată de Robin Hanson şi Kevin Simpler. Hanson este profesor asociat de economie la Universitatea George Mason iar Simler este scriitor şi inginer software. Care explorează auto-inselaciunea şi motivele ascunse ale comportamentului uman. Scopul acestei cărţi este acela de a depista cele mai întunecate şi neexplorate colţuri ale psihicului nostru şi de ce ar trebui să scoatem aceste părţi în lumina reflectoarelor.

Ideea de bază a cărţii

Teza principală a cărții este că de multe ori nu suntem conștienți de motivele noastre reale pentru majoritatea comportamentelor noastre. Comportamentele noastre sunt optimizate pentru a trăi într-un grup social și foarte des, din punctul de vedere al selecției naturale, este util dacă nu suntem conștienți de motivațiile noastre reale.

Cartea este împărțită în două secțiuni. Prima, intitulată „De ce ne ascundem motivele” include o introducere în subiectele comportamentului animalelor, comunicării, normelor sociale și auto-înșelăciunii . În a doua secțiune, cu titlul „Motive ascunse în viața de zi cu zi”, fiecare capitol acoperă un aspect al comportamentului uman și descrie modul în care acesta poate fi explicat prin cadrul comunicării și auto-înșelăciunii prezentat în prima secțiune. Capitolele din această secțiune acoperă limbajul corpului, râsul, conversația, consumul, arta, caritatea, educația, medicina, religia și politică.

Limbajul corpului

În acest capitol, autorii susțin că limbajul corpului este în mare măsură o modalitate de comunicare a statutului.

Râsul

Autorii susțin că râsul nu este doar un răspuns la umor, ci este considerat mai bine ca un „semnal de joc” – o indicație că nu avem sentimente de ostilitate față de cealaltă parte. O gamă largă de date este folosită pentru a susține această ipoteză, inclusiv faptul că oamenii râd mai mult în grup decât pe cont propriu, faptul că bebelușii râd mai mult cu mamele lor și faptul că o persoană care vorbește în general râde mai mult decât o persoană care ascultă.

Conversație

Conversația este adesea gândită ca un mijloc de schimb de informații. Cu toate acestea, majoritatea conversațiilor nu implică schimbul de informații utile și structura conversației nu este adesea optimizată pentru acest schimb. Autorii susțin că acest lucru se datorează faptului că scopul conversației este în schimb de a ne arăta capacitatea mentală.

Consum

Autorii discută teoria lui Thorstein Veblen a consumului vizibil. Deși am putea pretinde că cumpărăm bunuri în scopuri practice, scopul principal al cumpărării multor bunuri este să le semnalăm altora că ne putem permite să le cumpărăm.

Arta

Autorii subliniază că modul în care apreciem arta depinde în mare măsură de caracteristicile extrinseci ale artei, cum ar fi dacă este sau nu originală și dacă este fabricată manual sau fabricată automat. Acest lucru nu are sens dacă pretindem că ne pasă de artă pentru efectele sale directe. Artă este mai bine gândită ca o modalitate prin care oamenii își pot arăta erudiția și discernământul, precum și pentru a se asocia cu artiști.

Caritate

Autorii subliniază că, în timp ce majoritatea oamenilor susțin și simt că dau bani caritabil pentru că doresc să ajute o cauză, foarte puțini oameni se deranjează să verifice rentabilitatea cauzelor pentru care donează. Autorii susțin că acest comportament nu poate fi explicat prin dorința de a ajuta cauza, dar poate fi explicat dacă donațiile către caritate sunt privite ca o modalitate de semnalare a bogăției, generozității și compasiunii.

Educație

Această secțiune susține, în linii mari, același argument ca și cartea lui Bryan Caplan The Case Against Education. Majoritatea dintre noi susțin că scopul educației este să învățăm materialul predat. Cu toate acestea, angajatorii solicită adesea angajaților să aibă o diplomă, chiar dacă nu are legătură cu locul de muncă și majoritatea studenților uită mult ceea ce u învățat după câțiva ani fără studii. Autorii susțin că scopul principal al educației este de a arăta inteligența, conștiinciozitatea și conformitatea, precum și realizarea unor scopuri secundare.

Medicină

Povestea pe care ne-o spunem despre medicină și asistență medicală este că o folosim pentru a ne face bine atunci când nu ne simțim bine. Cu toate acestea, această poveste nu se potrivește cu multe date despre asistența medicală. De exemplu, regiunile care cheltuiesc mai mult pe medicamente nu tind să fie mai sănătoase și atunci când oamenilor li se oferă acces la asistență medicală mai ieftină, ei nu devin mai sănătoşi.

Religie

Hanson și Simpler susțin că, pentru cea mai mare parte a istoriei, religia a fost despre adoptarea anumitor comportamente, mai degrabă decât a unor credințe specifice. Ei subliniază, de asemenea, că persoanele religioase (din multe religii aflate în conflict) tind să aibă o sănătate fizică și mentală mai bună decât persoanele nereligioase.

Politică

În realitate, motivul pentru care oamenii participă la politică este de a îmbunătăți într-un fel lumea. Cu toate acestea, majoritatea dintre ei se angajează în politică într-un mod emoțional, slab informat în raport cu forța afirmațiilor pe care le formulează și, în general, nu sunt dispuși să facă compromisuri cu privire la problemele politice.

Dacă ești interesat de astfel de subiecte vezi sute de carti de dezvoltare personala pe BOOKZONE.ro.