Emmanuel Macron a cedat în cele din urmă: Franța se pregătește să părăsească Nigerul

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Franța se pregătește să părăsească Nigerul, ultimul său aliat din Sahel: o ultimă lovitură pentru Paris, care a fost deja alungat din Mali și Burkina Faso, iar o pagină se întoarce după un deceniu de intervenții militare antijihadiste în regiune, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

După o confruntare de două luni cu regimul militar, președintele Emmanuel Macron a cedat în cele din urmă duminică, anunțând rechemarea ambasadorului la Paris și retragerea celor 1.500 de soldați „până la sfârșitul anului”.

Nigerul a fost unul dintre ultimii aliați ai Parisului în Sahel

Această retragere forțată urmează celor din Mali, în august 2022, și Burkina Faso, în februarie 2023. În toate cele trei cazuri, Parisul a fost alungat de regimuri militare care au ajuns la putere după lovituri de stat, care s-au ridicat pe sentimentul antifrancez și, în cazul Mali, au apelat la cooperarea cu grupul paramilitar rus Wagner.

Până la lovitura de stat din 26 iulie care l-a răsturnat pe președintele ales Mohamed Bazoum, Nigerul a fost unul dintre ultimii aliați ai Parisului în Sahel și piesa centrală a noii sale campanii anti-jihadiste în regiune.

Retragerea din această țără „consacră fiascoul politicii Franței în Sahel”, comentează cercetătorul Yvan Guichaoua (Școala de studii internaționale din Bruxelles) pe X (ex-Twitter).

Pentru mulți observatori, Parisul nu a reușit sau a refuzat să vadă schimbările care au loc în regiune.

„Mali s-a răspândit ca un foc de paie și știm că ne confruntăm cu o tendință majoră. Vedem acest val în creștere de ani de zile. Franța a simțit că își pierde echilibrul, dar a rămas în negare și stupefacție”, afirmă o sursă diplomatică franceză.

Această sursă a adăugat: „Ne confruntăm acum cu consecințele hipermilitarizării relației noastre cu Africa”, în condițiile în care regiunea Sahel, una dintre cele mai sărace din lume, este, de asemenea, afectată de crize de securitate, de mediu și comunitare.

De la prima sa alegere, Emmanuel Macron a încercat o schimbare de direcție în Africa, prezentă deja în discursul de la Ouagadougou din 2017 și reiterată apoi în februarie 2023, schițând o abordare mai puțin militară, centrată pe relațiile cu societatea civilă și pe „soft power”.

„Françafrique este moartă”, a insistat din nou duminică.

Dar Parisul a fost criticat pentru inconsecvențele sale. În timp ce a condamnat lovitura de stat din Niger, s-a acomodat cu primul puci din Mali în 2020, iar în anul următor l-a susținut pe Mahamat Idriss Déby Itno, care a ajuns la putere în Ciad fără un proces constituțional.

Principiul realității

În cele din urmă, principiul realității a prevalat.

În Niger, ambasadorul pe care Parisul a refuzat să îl recheme era ascuns în ambasada Franței, fără imunitate diplomatică și cu provizii tot mai mici de alimente și apă.

La baza din Niamey și la avanposturile din nord-vestul îndepărtat de la Ouallam și Ayolou, aprovizionarea trupelor se desfășura în „condiții mai mult sau mai puțin complicate”, potrivit Statului Major francez. Cei 1.500 de soldați și aviatori prezenți în Niger s-au trezit fără misiune, cu dronele, elicopterele și avioanele de luptă la sol.

Mai mult, Franța, o fostă putere colonială care deține încă mai multe baze africane – în Ciad, Coasta de Fildeș, Senegal, Gabon și Djibouti – a apărut rapid izolată. Aliații săi occidentali s-au disociat de politica sa inflexibilă în Niger.

„Cu acest nou eșec, Franța își vede diminuată influența și puterea în Africa de Vest în special și în Africa în general”, scrie cotidianul senegalez Walf Quotidien.

Pentru cercetătorul Fahiraman Rodrigue Koné, de la Institutul pentru Studii de Securitate (ISS), „Franța nu a fost capabilă să se retragă la momentul potrivit și a vrut să continue să joace rolul de lider într-un context în care mediul sociologic s-a schimbat semnificativ”.

Retragerea din Niger va reprezenta o provocare logistică pentru armatele franceze dacă va trebui să fie finalizată în trei luni, pe fondul deteriorării situației de securitate în întregul Sahel. Numai în Niger, o duzină de atacuri jihadiste au ucis peste o sută de persoane, dintre care jumătate civili, începând cu 26 iulie.