EPPO descinde la Ion Țiriac și Ilie Bolojan. Anchetă pentru microbuze școlare supraevaluate

Procurorii Parchetului European (EPPO), coordonați de Laura Codruța Kovesi, au desfășurat miercuri, 10 decembrie, descinderi la mai multe companii auto din România, într-o anchetă privind achizițiile de microbuze școlare realizate la prețuri suspect de mari. Surse judiciare citate de ȘTIRIPESURSE.ro indică faptul că printre persoanele vizate se află și omul de afaceri Ion Țiriac.

În același dosar, ancheta vizează și pe premierul Ilie Bolojan pentru achizițiile de microbuze efectuate în perioada în care acesta conducea Consiliul Județean Bihor.

Suspiciuni de achiziții supraevaluate

Scandalul a pornit după ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a identificat mai multe nereguli în cadrul programului „Microbuze electrice pentru elevi”, destinat sprijinirii comunităților locale și oferirii unui transport sigur și modern copiilor din mediul rural.

Conform ministrului de resort, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene a scos la iveală că implementarea proiectului a fost neuniformă și lipsită de o coordonare centralizată. În loc de un sistem integrat, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare.

În total, au fost realizate 74 de achiziții individuale de către 40 de județe, ceea ce a dus la diferențe uriașe de preț pentru microbuze similare – între 99.000 și 263.000 de euro pe unitate, fără justificări tehnice sau modificări care să susțină aceste variații.

Mai mult, unele echipamente au fost recepționate în afara termenelor stabilite.

Posibil prejudiciu bugetar și suspiciuni de cartel

Ministerul subliniază că aceste diferențe de preț ar putea indica înțelegeri între firme și achiziții ineficiente, generând un potențial prejudiciu bugetar. În plus, au fost identificate discrepanțe între listele inițiale ale localităților beneficiare și localitățile care au primit efectiv microbuze.

„Diferențele semnificative de cost și modul de implementare ridică întrebări serioase asupra utilizării fondurilor europene și a celor naționale, care trebuie gestionate cu legalitate, eficiență și responsabilitate”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Toate constatările au fost transmise către instituțiile abilitate: Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței. Rolul acestora este de a stabili dacă diferențele de preț și modul de implementare reprezintă simple erori administrative sau practici care afectează gestionarea fondurilor publice și europene.

Ministerul a subliniat că nu are rol de procuror sau judecător și nu poate da verdicte definitive, dar va folosi această experiență pentru a îmbunătăți viitoarele proiecte. Măsurile recomandate includ analiză de piață solidă, prețuri de referință realiste și coordonare mai eficientă între instituții.

„România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar folosirea lor corectă și transparentă este esențială pentru modernizarea țării”, a mai declarat ministrul.