Vineri, 21 februarie 2020, începând cu ora 15.00 în lumina reflectoarelor Studioului BZI LIVE este programată o ediție-dialog elegantă, profundă și cu o încărcătură emoțională aparte. Invitat distins, plin de substanță și rigoare este scriitorul, omul de Litere și de, cultură, fost manager al unor mari instituții din Iași anume Mircea Radu Iacoban (care a ajuns la frumoasa și venerabilă vârstă de 80 ani, acesta fiind născut pe 19 februarie – n. r.). Alături de domnia sa vor fi abordate elemente legate de ultimele creații editoriale pe care le-a realizat, viaţa culturală și literară, realităţi din societatea contemporană autohtonă.
O viaţă dedicată culturii adevărate și Teatrului
Mircea, Radu Iacoban a fost director atât al Teatrului Național Vasile Alecsandri cât și a Teatrului Luceafărul. Este unul dintre cei mai importanți și valoroși publicistic contemporani, a scris inclusiv scenarii de film, proză, și dramaturgie. Este de o luciditate aparte, fire deschisă, sinceră și dedicată. A primit Ordinul Național Serviciul Credincios și Ordinul Meritul Cultural. Acesta s-a născut pe 19 februarie 1940. Mama sa, Maria Iacoban, era învățătoare și scria poezie pe care o publică în revistele vremii, printre care și „Iașul literar”. Tatăl său, Alexandru Iacoban, era jurist dar și artist plastic amator care a avut expoziții de pictură în orașele Moldovei. A absolvit liceul la Suceava, după care, în 1962, Facultatea de Filologie a Universității Alexandru IoanCuza din Iași. Între 1961-1966 a lucrat la Studioul Radio din Iași, întâi crainic i și redactor, apoi la Radio București. În perioada 1966-1970 a fost secretar general de redacție la revista Cronică.
În 1969 a fost numit director al Editurii Junimea, din Iași. Între 1979-1990 a avut funcția de director al Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași. A fost secretar al Asociației scriitorilor din Iași între anii 1971-1989. După 1990, a fost o perioadă corespondent de front la Chișinău, ca trimis al ziarului bucureștean „Românul”, pentru a scrie despre conflictul din Transnistria. Între 1994-2004, director al Teatrului Luceafărul Iași. Redactor șef al revistei „Cronica veche” (din 2018).
Analiza profundă a realităților din România contemporană
În urmă cu doi ani, reporterii Cotidianului Bună Ziua Iași (BZI.ro.) realizau un interesant și amplu interviu cu domnia sa. Redam mai jos câteva secvenţe din acesta pentru a reliefa felul în care acesta gândește și vede România actuală.
MODERATOR BZI LIVE: După atâţia ani implicat în viaţa culturală, fiind un fin observator al acesteia, ce simţiţi faţă de ceea ce se petrece acum în această zonă?
Mircea Radu Iacoban (MRI): Din păcate, foarte multe lucruri bune nu aş putea să vă spun şi nici să scap, recurgând la expresia „este loc şi de mai bine”. Deocamdată, trăim într-o ţară împărţită net în două, o ţară care ar merita din toate punctele de vedere mult mai mult şi nu decât ce primeşte, ci decât poate ea însăşi să realizeze! La noi, acum, se confunda naţionalismul cu patriotismul…
MODERATOR BZI LIVE: Care au fost începuturile tânărului Mircea Radu Iacoban?MRI: Eu respect şi iubesc foarte mult Iaşului şi mă confund cu destinul sau. Spre exemplu, în 1955, eram elev şi am publicat o cronică în ziarul „Zori Noi”. Apoi, am debutat că tot romanul cu o poezie în revista „Contemporanul” şi apoi în publicaţia „Luceafărul”. Asta era pe la 14 ani. Apoi, am venit la facultate la Iaşi, iar părinţii mă doreau doctor şi am dat admitere la Medicină, dar pe atunci se dădea examen şi la romana doar că, pentru că nu am scris că în manual despre scriitorul meu preferat, Rebreanu, am luat nota UNU , asta pentru că nu am scris cum trebuia. Nu am făcut intenţionat, ci cum am simţit eu că trebuie scris aşa ceva într-o teză! Apoi, am dat la Filologie şi am intrat printre primii. Publicistic, am trimis o lucrare la Editura „Pentru Literatură”. După ceva timp, revenind din Armată, am văzut în vitrină de la Librăria Junimea din Piaţa Unirii cartea „Estudiantina” cu semnătură ce purta numele meu. A fost ceva extraordinar şi, pentru că preţul acesteia era trei lei, iar eu nu aveam un ban în buzunar, am aşteptat ore la rând să văd pe cineva care să-mi împrumute bănuţii…
MODERATOR BZI: Sunteţi cel mai longeviv director al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, şi asta într-o perioadă extrem de grea?
MRI: Da, a fost un directorat de 11 ani… Au fost momente foarte grele pentru Naţional. Spun asta pentru că, regimul de atunci tocmai anulase orice formă de finanţare de la buget, iar teatrele trebuiau să se auto-finanteze. Gândiţi-vă că o pâine costa doi lei, iar un bilet la teatru 1.5 lei, la valoare de atunci… Nici dacă un spectator cumpăra un bilet şi ieşea din teatru, iar acest lucru s-ar fi derulat 24 din 24 de ore, tot nu am fi avut banii necesari. Apoi, doar anumite piese puteau fi jucate, iar doar 11 la sută trebuiau să poarte semnătura unor autori consacraţi, restul trebuiau să fie oameni ai clasei muncitoare, inclusiv portari sau tractorişti. Cu toate acestea, ieşenii şi cei care au condus întreprinderile ne-au ajutat, inclusiv financiar, şi aşa am putut supravieţui.
MODERATOR BZI: Cum vedeţi dumneavoastră ceea ce se va întâmpla în societatea românească?
MRI: Acum avem parte de o confuzie a valorilor şi de o lipsă a modelelor. Ne-am „străduit” să demitizam totul şi personaje care ilustrează luminos istoria acestui popor au fost minimalizate. Dacă până şi pe Eminescu l-am făcut în fel şi chip, Ştefan cel Mare a fost un fustangiu… ce să mai discutăm de alte şi alte valori ale noastre? Plecând de la aceste repere, în Platoul BZI LIVE se va derula o emisiune specială alături de valorosul om de cultură.
Toți cei care doresc să adreseze întrebări o pot face la rubrica de comentarii, accesând www.bzi.ro sau în direct, pe http://www.facebook.com/cotidianul.bzi.