Euro a trecut astăzi de 5 lei

Treisprezece din cele șaptesprezece bănci din România vând euro cu un preț mai mare de 5 lei. Cu alte cuvinte, mai sunt doar 4 bănci unde euro poate fi găsit mai ieftin de 5 lei.

De vină pentru această creștere ar fi instabilitatea politică de la sfârșitul anului trecut.

Totodată, vorbim și despre o inflație în creștere, în care românii preferă să își păstreze economiile în euro de teama deprecierii leului.

Ținând cont de prețul monedei euro, toate prețurile bunurilor și serviciilor cu prețuri exprimate în euro vor crește. Vorbim de rate, chirii, sau servicii de telefonie mobilă.

Datele Institutului Național de Statistică

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat pe 14 ianuarie 2022, datele privind evoluția inflației. Potrivit acestora, rata anuală a inflației a urcat la 8,19% în luna decembrie 2021, de la 7,8% în noiembrie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,73%, mărfurile alimentare cu 6,69%, iar serviciile cu 4,49%.

Comparativ cu 2020, gazele naturale s-au scumpit cu 51,57% iar costul energiei electrice a crescut cu aproape 15%.

„Preţurile de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna noiembrie 2021 au crescut cu 0,7%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 este 8,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 – decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) este 5,1%”, se precizează în comunicatul INS.

Declarația purtătorului de cuvânt al BNR

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, a precizat recent că BNR încearcă să ancoreze aşteptările inflaţioniste, prin majorarea dobânzii de politică monetară, şi să tempereze creşterea de preţuri la celelalte componente, în condiţiile în care peste 70% din componenta indicelui de inflaţie este determinată de preţurile la energie.

„Din păcate preţurile la energie au continuat să crească şi în luna decembrie a anului trecut deşi speram cu toţii să se simtă mai consistent plafonarea. Vedem că indicii de creştere sunt în continuare mari pentru energie şi gaze şi cum în indicele total al inflaţiei, de 8,2%, 70% din pondere vine din preţul la energie. La o pondere aşa de mare politica monetară a băncii centrale are un impact redus. Deci dacă observăm restul indicelui, ce rămâne din 70%, suntem cumva într-un anumit control. Importat este ca prin deciziile de politică monetară să putem ancora aşteptările şi menţinem această creştere relativă a preţurilor pe cealaltă componentă. Şi aşteptăm să vedem alte măsuri care pot influenţa preţurile la energie”, a declarat Dan Suciu.