Europa se luptă cu o nouă dependență: metalele rare din China, la fel de prețioase precum gazul rusesc

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

UE are nevoie de metale esenţiale şi rare pentru a reuşi în tranziţia energetică şi cea spre digitalizare. Însă majoritatea materiilor prime provin din China. Războiul ruso-ucrainean arată cât de periculoasă poate fi o astfel de dependenţă.

Îndepărtarea de gazele naturale, petrolul şi cărbunele importate din Rusia costă dureros de mult. Şi există marele risc ca Moscova să taie exporturile de energie, cu consecinţe dramatice asupra economiilor europene. La fel ca în dependenţa UE de gazele Rusiei, Germania joacă un rol central şi în dependenţa de metalele rare ale Chinei, informează Mediafax.

De metalele industriale şi de pământurile rare UE are nevoie pentru fabricarea turbinelor eoliene, pentru vehicule electrice, celule solare şi semiconductori, scrie Deutsche Welle. Germania este centrul acestor industrii pe care Europa şi-a concentrat tranziţia spre economia verde.

Având în vedere viteza crescută a digitalizării şi tranziţia energetică, cererea pentru astfel de materii prime va creşte în continuare, dar mineritul este concentrat doar în câteva regiuni din lume.

Aceasta înseamnă că în viitor China ar putea provoca o mare bătaie de cap pentru UE. Ţara asiatică exportă multe materii prime care sunt indispensabile pentru industriile orientate spre viitor. În plus, China joacă un rol esenţial nu doar în minerit, ci şi în prelucrarea materilor prime, spune Siyamend Al Barazi de la Agenţia Germană de Resurse Minerale (DERA).

Dependenţa Uniunii Europene de importurile de metale este undeva între 75% şi 100%, în funcţie de metal. Din cele 30 de materii prime pe care UE le clasifică drept critice, 19 sunt importate predominant din China.

Lista include magneziu, pământuri rare şi bismut, unde China deţine un monopol de facto, furnizând până la 98% din necesarul UE.

Această dependenţă ar putea chiar să crească în viitor. UE consideră că doar cererea de cobalt va creşte de cinci ori până în 2030. Se preconizează că cererea de litiu va avansa de 18 ori până în 2030 şi de 60 de ori până în 2050, pe fondul campaniei de creştere a mobilităţii electrice a blocului.

În 2010, unii analişti au avertizat că China îşi folosea monopolul materiilor prime pentru a exercita presiuni politice atunci când Beijingul a limitat exportul de pământuri rare, făcând ca preţurile să crească. Mutarea a fost analizată ulterior de către Organizaţia Mondială a Comerţului, iar China a trebuit să dea înapoi.

„Europenii, inclusiv germanii, au câştigat mai multă încredere în China, care de fapt este dispusă să respecte regulile“, a spus Raimund Bleischwitz de la Centrul Leibniz pentru Cercetare Marină Tropicală.

Nu există însă nicio garanţie că cererea Europei va fi acoperită pe deplin în viitor. Un raport din martie al cotidianului german de afaceri Handelsblatt arată că experţii din Ministerul chinez al Industriei şi Tehnologiei Informaţiei au dezbătut în ianuarie 2021 dacă să oprească exportul de pământuri rare în SUA.

Europa nu ar trebui să fie surprinsă dacă China reduce exporturile de materii prime. În ultimul său plan cincinal, Beijingul a precizat clar că exporturile vor fi reduse pentru a satisface cererea internă în creştere.

China speră să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2060 şi are nevoie de materii prime importante pentru ea însăşi. Într-o mişcare strategică, China şi-a asigurat deja importuri vitale din Africa şi din alte părţi prin investiţii la scară largă şi contracte pe termen lung.

În loc să exporte materii prime, China îşi propune să devină lider tehnologic global în industriile cheie.

Germania încearcă de ani de zile să-şi diversifice importurile de materii prime. Pământurile rare sunt acum importate nu numai din China, ci şi din Brazilia. În 2010, a înfiinţat Agenţia Germană pentru Resurse Minerale, care monitorizează constant disponibilitatea resurselor la nivel mondial.

Dar cercetările arată că Germania continuă să se bazeze în mare măsură pe importurile din China, inclusiv pe materii prime şi mărfuri procesate.