Eveniment comemorativ 14 decembrie Iaşi: 31 de ani de la Revoluţie – FOTO

Asociaţia 14 decembrie 1989 participa astăzi la un eveniment comemorativ. La ora 12.00 va avea loc un eveniment privind 14 decembrie 1989, la placa comemorativă amplasată pe una dintre coloanele blocului din Piața Unirii (zona librăriei Humanitas).

În cadrul evenimentului participă edilul Municipiului Iaşi, Mihai Chirica, prefectul judeţului Iaşi, Marian Grigoraș, preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Alexe şi reprezentanţii asociaţiilor 14 decembrie 1989 şi 22 decembrie 1989.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

BNR lansează o nouă monedă. Va fi pusă în circulație de luni, 16 decembrie

Primarul Mihai Chirica ar fi anunţat că are în vedere să-i retragă titlul de cetăţean de onoare al Iaşului acordat lui Ion Iliescu.

Un grup de ingineri ieşeni de la Centrul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică (CCSITUMP), Combinatul CUG, Nicolina şi Metalurgica au fost împotriva regimului Ceauşescu pregătind Asociația în toamna anului 1989.

De unde a pornit totul

Totul a pornit de la un grup de opt oameni, conduşi de economistul Ştefan Prutianu, care a organizat o schemă de racolare a altor membri, pe bază de maximă încredere. Astfel, fiecare membru al grupului lui Prutianu, urma să contectaze la rândul său, alţi trei oameni, care la rândul lor să contacteze alţi trei. Ca urmare, riscul de deconspirare era minim deoarece nici unul din cei ce formau baza acestei piramide nu cunoştea decât pe cel care l-a cooptat, alături de cei pe care-i cooptase la rândul său.

Nucleul de conducere era constituit din Ştefan Prutianu, Casian Spiridon – proiectant la acelaşi Centru de cercetare şi membru al Uniunii Scriitorilor, inginerul Georgel Moraru, muncitorul Titi Iacob şi inginerii Petrică Dusă şi Ionel Săcăleanu. La jumătatea lunii noiembrie 1989 mişcarea iniţiată de grupul de ingineri ieşeni capătă un nume: Frontul Popular Român. Numărul celor care ar fi aderat la această mişcare ar fi fost între 500-3000 de membri.

Mobilizare pentru demonstraţia din Piaţa Unirii

Prima acţiune a grupului are loc în noaptea de 13-14 decembrie, ora 3.00. La principalele puncte din oraş sunt împrăştiate manifeste prin care ieşenii erau chemaţi la miting. „Participaţi la demonstraţia din Piaţa Unirii, la 14 XII, ora 16″, scria pe manifeste. Printre cei care le-au răspândit se aflau Emilian Stoica, inginer constructor, maistrul Fodor Petru, economistul Vasile Ilaşcu, inginerul Mihai Sfidineac şi Vasile Stoica, fratele lui Emilian Stoica. Manifestele fuseseră tipărite cu ajutorul unor matriţe artizanale, confecţionate din folie de plastic şi din gume de şters.

Grupul plănuise organizarea a trei manifestaţii, în zilele de sâmbătă, 16, 23 şi 30 decembrie 1989. Planul se schimbă însă şi la 2 decembrie oamenii de legătură sunt anunţaţi că mitingul va avea loc la 14 decembrie, într-o joi, când existau şanse să participe mai mulţi oameni decât dacă acesta ar fi avut loc într-o zi de sâmbătă.

Manifestele de mobilizare erau semnate Frontul Salvării Naţionale. Anterior, primul manfest prin care grupul Stoica îi chema pe cetăţeni la demonstraţie împotriva „coşmarului Stalinist amplificat de o conducere incompetentă şi răuvoitoare”, cerea înlăturarea de la conducerea statului a lui Ceauşescu şi a familiei sale şi făcea un apel la Miliţie şi Securitate să dea dovadă de luciditate politică, era semnat „Frontul de Salvare Naţională”.

Telefoane anonime, lumânarea şi “Deşteaptă-te, române”

Pe lângă manifeste, ieşenii erau anunţaţi manifestaţia din Piaţa Unirii şi prin intermediul unor telefoane anonime. Oamenii urmau să se adune în piaţă la ora 16 , cu textul cântecului „Deşteaptă-te române” şi o lumânare pe care urma să o aprindă, iar parola era „Primăvara cade joi”. Cei pregătiţi să ia cuvântul erau Ştefan Prutianu, Casian Spiridon şi Titi Iacob, iar lozincile care urmau să fie strigăte erau „Jos Ceauşescu”, „Jos comunismul” şi „Fără violenţă”. Participanţii erau asiguraţi că Miliţia şi Securitatea nu vor interveni, întrucât şi aceste structuri doresc căderea lui Ceauşescu, iar mişcarea are un puternic sprijin din exterior.

Numai că mitingul n-a mai avut loc tocmai pentru că Miliţia şi Securitatea au intervenit, desfăşurând un dispozitiv impresionant. Şapte maşini de pompieri au înconjurat Piaţa Unirii, iar staţia de tramvai din zonă a fost desfiinţată. Conspiratorii au dat ocol pieţei de mai multe ori, dar nu au putut întreprinde nimic. Câteva ceasuri mai târziu, mitingul, care nici nu începuse, nu mai exista.