Studenții de la Facultatea de Istorie din Iași trăiesc o experiență unică. Tinerii de la UAIC sapă istoria cu mâinile lor. Între 20 iulie și 3 august, aceștia participă la practica arheologică desfășurată pe situl Cucuteni-Cetățuia, locul emblematic al celebrei culturi preistorice. Cu mâinile în pământ, viitorii arheologi descoperă nu doar obiecte, ci povești uitate de milenii.
Cucuteni-Cetățuia nu este un simplu sit arheologic. Este o veritabilă poartă spre un timp străvechi, locuit acum mai bine de 6.000 de ani de comunități sedentare, meșteșugari iscusiți și creatori ai uneia dintre cele mai spectaculoase ceramici din Europa. Campania de săpături din acest an, organizată de Facultatea de Istorie și Centrul „ArheoInvest” al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, promite nu doar experiență practică pentru studenți, ci și contribuții importante la înțelegerea civilizației Cucuteni.
Tinerii de la UAIC sunt pe urmele cucutenienilor! Aceștia trăiesc o experiență unică
Pe 20 iulie, studenții au ajuns în zona platoului Laiu din comuna Cucuteni, fiind întâmpinați de profesorii Vasile Cotiugă și Andrei Asăndulesei. După o scurtă introducere în specificul cercetării, aceștia au trecut rapid la treabă: s-au trasat secțiunile arheologice, s-a început curățarea stratului superficial și s-au pus în mișcare primele unelte.
Din primele zile, cercetările au oferit surprize. Rareș, unul dintre participanți, a descoperit o greutate din lut, iar Bianca, o altă studentă, a scos la lumină un vârf de săgeată din silex, o piesă extrem de valoroasă pentru înțelegerea activităților zilnice ale comunității cucuteniene. Potrivit echipei de cercetare, în partea estică a uneia dintre locuințele studiate s-au identificat mai multe greutăți de la un război de țesut, sugerând o zonă funcțională a casei.
„Toate aceste descoperiri sunt prelucrate științific. Sunt spălate, documentate, fotografiate și desenate. Apoi, le analizăm în laboratoarele noastre și, dacă sunt deosebite, ajung chiar în muzeu”, a explicat Casandra Brașoveanu, cercetător în cadrul UAIC.
Directorul Centrului „ArheoInvest”, Andrei Asăndulesei, implicat activ în acest proiect, a subliniat complexitatea stratigrafică a sitului.
„În acest moment, derulăm activitățile de practică de specialitate ale studenților de la Facultatea de Istorie a Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași. Situl Cucuteni-Cetățuia este unul cu o istorie deosebită. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, acesta a fost cercetat în mai multe etape. Totuși, relativ recent, din anul 2017, am început o serie de cercetări interdisciplinare care ne-au oferit posibilitatea de a investiga și latura vestică a așezării, ce se extinde spre un platou întins, cunoscut sub numele de Platoul Laiu. Deși se considera că acest sit fusese deja explorat în mare parte, noi știam, din literatura de specialitate, că ar mai putea exista zone rămase neinvestigate. Am avut surpriza să descoperim că, în afara principalelor elemente de fortificare, cele două șanțuri de mari dimensiuni, există și alte dovezi ale locuirii cucuteniene înspre vest. Se pare că situl continuă pe o suprafață considerabilă, de câteva hectare, cuprinzând multiple structuri de locuire: rânduri de case, numeroase gropi de diferite tipuri, cuptoare de ars ceramică, pe care le-am investigat în mai multe rânduri, și alte elemente arheologice relevante. Pentru anul acesta, ne-am propus să continuăm cercetarea unei locuințe cucuteniene, investigată inițial în campania din 2023. Am extins cercetarea spre sud pentru a putea cuprinde întreaga structură și a înțelege mai bine modul în care era organizată. În prezent, lucrăm la curățarea nivelului de distrugere, urmând ca apoi să trecem la cercetarea propriu-zisă a locuinței și să vedem ce alte surprize ne mai rezervă. Am identificat deja câteva structuri de locuire care prezintă particularități interesante. Spre exemplu, în partea estică a unei case am descoperit o aglomerare de greutăți de la un război de țesut, ceea ce ne face să credem că acea zonă reprezenta o arie funcțională a locuinței. Tot acolo s-a găsit o cantitate mare de ceramică”, a declarat Andrei Asăndulesei, director al Centrului „ArheoInvest”, din cadrul Departamentului de Științe al Institutului de Cercetări Interdisciplinare (ICI), din cadrul UAIC.
Pe lângă vestigiile cucuteniene, anul acesta a fost confirmată și prezența urmelor culturii Horodiștea-Erbiceni, ceea ce întărește ideea unei locuiri complexe și de durată.
Pentru studenții de la UAIC, practica este o experiență de viață
Pentru studenți, practica de la Cucuteni-Cetățuia este mai mult decât un exercițiu academic. Este o experiență de viață.
Gabriel Iacob, student în anul II la Facultatea de Istorie din Iași, recunoaște că arheologia a devenit o parte esențială din el.
„Este al doilea an în care particip. De data aceasta, știu mult mai bine ce am de făcut, iar descoperirile pe care le facem în fiecare zi mă motivează. Locuința pe care o cercetăm este extrem de bogată, iar pasiunea mea pentru arheologie a crescut și mai mult”, a declarat Gabriel Iacob.
Atmosfera pe șantier este una de respect profund față de trecut. Sub soarele arzător, cu palmele pline de pământ și ochii scanați atent în fiecare bucățică de lut, studenții transformă cunoașterea teoretică în realitate palpabilă. Pasiunea, răbdarea și curiozitatea sunt cuvintele de ordine.
Evenimente speciale completează această perioadă intensă: astăzi, 26 iulie, are loc workshopul dedicat metodelor moderne de cercetare arheologică, iar mâine, 27 iulie, Ziua Porților Deschise, ocazie unică pentru publicul larg de a vizita situl și a înțelege munca din spatele fiecărei descoperiri.
Istoria prinde viață la Cucuteni-Cetățuia, unde tinerii studenți de la UAIC o sapă cu mâinile lor, trăind o experiență unică.
●REFERAT
Perioada CUCU-TENI – TRIPOLE
♡In acele vremuri, nu existau daci, gândaci, răspândaci sau alte triburi barbare. Existau doar regi, regine, oamenii liberi care credeau în zei, totul era perfect.
EGYPT-VASLUI-IAȘI
Mulți se vor intreba( pe bună dreptate), ce plm au in comun piramidele cu orașul Iași( Cucuteni)?! Ei, bine au legătură și încă una foarte puternică.
Pentru cei care au stat mai mult pe tik tok (pe facebook /instagram mai stau doar babele și moșnegii,evitați-le),…să revenim, piramidele din Egypt au fost construite tot de inginerii școliți la Scoala Superioară de Injinerie de pe Bahlui.
Ok, ei nu mai sunt ce erau in urmă cu milenii, în comparație cu atunci, injinerii bahluieni au decăzut foarte mult, cel puțin in ultima mie de ani „au luat-o rău pe ulei”; de la ridicarea unor edificii superbe( piramidele, templul lui Artemis, farul din Alexandria) injinerii ieșeni(aka arhitecții de la Bahlui) NUmai sunt in stare să ridice un bloc de locuințe cu 35 etaje.
Atenție, nu vorbesc de blocuri de 100 de etaje, alea sunt nave spațiale. 😋
Știți ce e curios? Că in Moldova( Chișinău) dar și in Ukraina( Kiew) , inginerii lor au reușit să facă blocuri inalte de 35 sau 54 etaje, doar la Iași, sărakii injineri au rămas blocați la blocuri de 4 etaje sau maxim 10 etaje. 🙃
INTREBARE
Am EVOLUAT sau am INVOLUAT față de cultura CUCUTENI-TRIPOLÈ?!
…asta-i întrebarea!🤤
iar te-ai imbatat si scrii ca apucata. mai bine ti-ai vedea de lucruri la care te pricepi cat de cat : posete, rochii, etc.