Fabricile sau fermele de troli sunt aduse în prim plan. Ce sunt, cum funcționează și care este scopul lor

Fabricile, sau fermele de troli sunt aduse în prim plan în aceste zile ale campaniei prezidențiale. Ce sunt însă ele, cum funcționează și care este scopul lor. Inclusiv NATO are un document cu astfel de explicații mai ales că, prima dată termenul a apărut în 2014 după anexarea Crimeei de către Rusia.

Pe Internet erau mesaje de susținere pentru Putin și de criticare a țărilor care îl condamnau. Ușor, ușor fenomenul a crescut în amploare.

În primul rând, fabrica de trolli este definită ca o entitate care desfășoară activități de propagandă, de dezinformare pe internet. Iar de obicei sunt ascunse sub un nume obișnuit și discret – agenție de publicitate sau centru de cercetare pe internet, și au activitatea concentrată pe sfera politică sau economică, spune Corina Matlinschi, jurnalist Digi24.

Ce sunt, cum funcționează și care este scopul lor

NATO spune că își ating obiectivele, printre altele, prin știri false și printr-un discurs instigator la ură. Instrumente folosite: vorbim despre profiluri false de social media, site-uri web, postări pe rețelele sociale. Nu doar că fac mesaje și le distribuie, ci și răspund la comentarii, participă la discuții online, simulează dispute, astfel încât să crească impresia de profiluri reale. Cum pot să fie combătuți? Prin eliminarea acestor mesaje și conturi. Doar că munca nu este una ușoară. Spre exemplu, în România se estimeaza că în fiecare zi, trollii din online-ul românesc lasă peste 8 milioane de comentarii și 2 milioane de postări pe o singură platformă socială.

„La acest moment, după ce am făcut verificările tehnice împreună cu echipa noastră, nu avem nicio semnalare, niciun raport, nicio indicație legată de o fabrică de trolli care să execute atacuri cibernetice în România. Noi am făcut niște verificări din exces de precauție, nu am primit încă nicio solicitare oficială în acest sens (referitor la scandalul politic în fruntea căruia se află Mircea Geoană – n.red.). Dar executăm astfel de verificări tehnice de rutină”, a declarat la Digi24 Dan Cîmpean, director DNSC.

Secretul pentru care Tal Hanan este gata să omoare

Specialiștii în securitate cibernetică de la Consiliul Europei spun că fermele de boți sunt greu de depistat, iar cei care le controlează execută atacuri din ce în ce mai complexe.
Dacă în trecut, țintele acestor echipe de hackeri au fost companii de stat, bănci, spitale, ori chiar campania de vaccinare din pandemie, mai nou, acționează în scopuri politice.

„Votul electronic, prin corespondență, trebuie supravegheat cu atenție”, este avertismentul șefei diviziei de securitate de la Bruxelles.

Jurnaliștii publicației The Guardian dezvăluiau acum un an cât de abilă, dar și cât de periculoasă era echipa de hackeri condusă de israelianul Tal Hanan, fost luptător în trupele speciale israeliene, potrivit Stirileprotv.ro.

Tal Hanan, fost luptător în trupele speciale israeliene: „Avem mii și mii de profile și fiecare acționează pe mai multe paliere: Facebook, Instagram, Twitter, YouTube și Telegram. Orice vrei”.

Reporter: De unde luați imaginile pentru profile?

Tal Hanan: Nu am de gând să-ți spun, s-ar putea să fiu nevoit să te ucid mai târziu și nu vreau. Și să-ți îngrop trupul în nisip”.

Fermele de boți au apărut și în România

Cu o armată de peste 30.000 de roboți, Hanan se laudă în fața unor jurnaliști care se dădeau drept potențiali clienți că poate să spargă adrese de poștă electronică, dar și să creeze profiluri ce par a fi reale pe rețelele de socializare. Scopul final era să manipuleze astfel opinia utilizatorilor. Fermele de boți au apărut de ceva ani și în România.

„Sunt de două tipuri: ferme cu utilizatori reali și ferme cu boți cibernetici care imită un comportament uman, dar îți dai seama că nu e real pentru că nu au activitate, poze sau postări. Sunt folosiți să crească vizibilitatea unor conturi sau în scopuri politice acei postaci care atacă un candidat”, spune Alexandru Negrea, consultant social media.

Și rețeaua israelianului Hanan ar fi avut clienți din sfera politică

Jurnaliștii de la The Guardian scriu că, în 2015, rețeaua a fost implicată în alegerile prezidențiale din Nigeria, iar pentru astfel de intervenții Hanan ar fi încasat între 6 și 15 milioane de euro.

Ministrul Digitalizării susține că, dacă se vor identifica astfel de ferme în România, acestea vor fi închise. Specialiștii spun însă că identificarea celor care se află în spatele fermelor de boți este aproape imposibilă.