Facturile la gaze, amenințate de haosul deciziilor. Ce riscă românii

Declarațiile recente ale ministrului Energiei privind posibilitatea menținerii plafonării prețului gazelor și după 1 aprilie 2026 au generat neliniște în piață și riscă să producă exact efectul opus celui dorit: creșterea prețurilor. Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației Energia Inteligentă, care susține că lipsa unei decizii clare și a unui calendar predictibil alimentează incertitudinea și scumpește gazele „din pix”.

Potrivit acestuia, faptul că, cu doar două luni și jumătate înainte de expirarea plafonării, Ministerul Energiei vorbește din nou despre „analize” și „scenarii” nu reprezintă o politică publică, ci un mesaj confuz transmis pieței.

„Nu există o decizie, nu există reguli clare, nu există un termen ferm. Există doar incertitudine. Iar în sectorul energetic, incertitudinea se traduce rapid în prețuri mai mari”, explică Dumitru Chisăliță.

Piața gazelor funcționează pe predictibilitate, nu pe improvizație

Expertul subliniază că piața gazelor naturale se bazează pe contracte încheiate pe termen mediu și lung, de regulă pentru un an înainte. Atunci când statul lasă impresia că ar putea schimba regulile în timpul jocului, actorii din piață (producători, importatori, traderi și furnizori) reacționează defensiv.

„Ce fac aceștia este perfect rațional: își retrag ofertele, amână contractele sau includ prime suplimentare de risc. Lichiditatea scade, ofertele dispar, iar prețurile cresc. Nu pentru că nu ar exista gaze, ci pentru că dispare încrederea”, spune Dumitru Chisăliță.

În opinia sa, această stare de incertitudine nu protejează consumatorii, așa cum sugerează autoritățile, ci îi taxează indirect. Costurile suplimentare introduse de furnizori ajung fie în facturile populației, fie în bugetul statului, sub formă de compensații.

„Costul nu dispare niciodată. Se mută. Iar la final tot oamenii îl plătesc”, avertizează expertul.

„Managementul panicii” este cel mai scump scenariu

Dumitru Chisăliță atrage atenția că problema nu este plafonarea în sine, ci modul și momentul în care este discutată.

„Când vii cu ‘analize’ cu două-trei luni înainte de termen, nu faci strategie energetică, ci managementul panicii. Iar panica este cel mai scump combustibil”, afirmă acesta.

Soluțiile, în opinia sa, există și sunt cunoscute: reguli stabile anunțate cu 9-12 luni înainte, respectarea contractelor deja semnate, consultări reale cu piața, mecanisme clare de protecție împotriva fluctuațiilor mari de preț și sprijin țintit pentru consumatorii vulnerabili. Fără aceste măsuri, România riscă să repete „paradoxul românesc”: decizii luate pentru a ieftini energia, care în realitate o scumpesc.

Guvernul ia în calcul prelungirea plafonării până în iarna 2026–2027

Cu o zi înainte, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că Guvernul lucrează la un plan B privind liberalizarea pieței gazelor, programată pentru 1 aprilie 2026. Dacă prețurile vor depăși nivelul actual al plafonului, autoritățile analizează un calendar de liberalizare graduală, care să includă și sezonul rece 2026-2027.

Ministrul susține însă că, potrivit estimărilor actuale, nu se anticipează scumpiri majore după 31 martie 2026 și că există deja furnizori care oferă gaze sub prețul plafonat. Scopul declarat al Guvernului este evitarea unor șocuri de preț în plină iarnă, când consumul este maxim, mai ales în rândul populației.

Plafonarea prețului gazelor a fost introdusă în 2022, ca măsură de criză, și a fost prelungită succesiv până la 1 aprilie 2026. România se află însă deja sub procedură de infringement din partea Comisiei Europene, iar o nouă extindere a plafonării ar putea duce țara în fața Curții de Justiție a UE.

Ministerul Energiei susține că negociază cu Bruxelles-ul introducerea unui nou mecanism de protecție pentru consumatorii casnici și acordarea unor forme de sprijin pentru industria energointensivă, care să fie compatibile cu regulile europene.

Furnizorii estimează scumpiri moderate

În acest context tensionat, Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER) estimează că, de la 1 aprilie, factura la gaze pentru populație ar putea crește cu aproximativ 5%, în funcție de evoluția prețurilor angro.

Reprezentanții furnizorilor explică faptul că, deși prețul plafonat este de 120 de lei/MWh, costurile reale din piață, la care se adaugă înmagazinarea, sunt semnificativ mai mari.

În lipsa unei decizii clare și predictibile din partea Guvernului, avertizează experții, piața rămâne blocată între liberalizare și plafonare, iar consumatorii riscă să plătească nota de plată a acestei indecizii.