Faliment istoric în România! CFR Marfă se prăbușește după ani de datorii și scandaluri

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Compania de stat CFR Marfă a intrat oficial în faliment, marcând finalul unui declin care s-a întins pe parcursul mai multor ani. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a descris situația drept „cronica unui eșec anunțat” și a explicat că statul român a amânat prea mult deciziile esențiale pentru salvarea companiei.

Potrivit acesteia, activitatea de transport feroviar de marfă nu va dispărea complet, ci va fi transferată către noul operator Carpatica Feroviar, creat pentru a păstra capacitatea strategică de transport a României, dar într-un sistem care să funcționeze după reguli comerciale și financiare mai stricte.

CFR Marfă dispare după decenii de pierderi

Vicepremierul susține că CFR Marfă a fost construită pentru o economie controlată de stat, bazată pe industrie grea, transporturi masive de materii prime și clienți siguri. Însă, odată cu schimbarea economiei și apariția concurenței private, compania nu a reușit să se adapteze noilor condiții de piață.

În timp ce operatorii privați au devenit mai flexibili și orientați spre eficiență și costuri, CFR Marfă a continuat să piardă teren. Compania s-a confruntat cu scăderea cotei de piață, personal supradimensionat, locomotive și vagoane învechite și datorii care au crescut constant.

În locul unei restructurări reale, statul ar fi ales ani la rând soluții temporare: reeșalonări, ștergeri de datorii și amânări financiare între companiile de stat. Oana Gheorghiu afirmă că nu a existat niciodată voința politică pentru o reformă profundă sau pentru închiderea companiei atunci când problemele deveniseră evidente.

Un moment-cheie a fost anul 2013, când s-a încercat privatizarea CFR Marfă, însă procesul a eșuat. Ulterior, autoritățile nu au mai luat măsuri majore până la intervenția Comisia Europeană.

Investigația deschisă de Bruxelles în 2017 s-a încheiat cu o decizie dură în 2020: aproximativ 570 de milioane de euro reprezentând ajutor de stat acordat companiei au fost considerați incompatibili cu legislația europeană și trebuiau recuperați. Cu dobânzi și penalități, suma a depășit 2,6 miliarde de lei.

În fața acestei presiuni, România a fost obligată să găsească o soluție legală. Astfel, a fost deschis concordatul preventiv, un mecanism prin care activitățile considerate viabile urmau să fie separate și transferate către noua companie Carpatica Feroviar, în timp ce vechea structură CFR Marfă, împovărată de datorii istorice, urma să intre în faliment.

Practic, autoritățile au încercat să salveze funcția strategică a transportului feroviar de marfă, nu compania în forma ei veche.

Ce se întâmplă cu angajații și transportul feroviar

În prezent, CFR Marfă mai are aproximativ 1.500 de angajați. O parte dintre ei vor ieși la pensie, alții vor pleca prin programe de compensare, iar restul ar urma să fie preluați de Carpatica Feroviar.

Vicepremierul a atras atenția că problema nu ține doar de CFR Marfă, ci de modul în care statul român administrează companiile publice. Ea afirmă că autoritățile au cerut ani întregi companiei să funcționeze simultan ca instrument social, infrastructură strategică și afacere profitabilă, fără să definească clar cine plătește costurile acestor obligații.

Oana Gheorghiu consideră că falimentul CFR Marfă trebuie privit ca un test major pentru reforma companiilor de stat din România. Dacă noua structură va funcționa cu disciplină financiară și obiective clare, cazul poate deveni un model pentru alte societăți publice aflate în dificultate. În caz contrar, avertizează ea, România riscă să repete aceeași poveste a pierderilor cronice și a intervențiilor financiare mascate.