Femeia cu patru copii din Galați, judecată pentru că și-a ținut minorii flămânzi și în frig, declarată nevinovată

O femeie cu patru copii din județul Galați, al cărei concubin se afla în închisoare la data faptelor, trimisă în judecată pentru rele tratamente aplicate minorilor și lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate, a fost declarată nevinovată. Sentința nu este definitivă.

Femeia a fost trimisă în judecată cu acuzația că „în perioada decembrie 2019 – 14.01.2020, a lăsat fără supraveghere, nu a asigurat hrană suficientă şi nici căldură în locuinţă pe timpul sezonului rece pentru cei patru copii ai săi, punând astfel în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a acestora”.

Stirile PROTV

Alexandr Dughin a dezvăluit ce își dorește „cu adevărat” Vladimir Putin de la Ucraina. Există o singură opțiune pentru Kiev

RomaniaTV

Împăcare bombă! Bahmu şi George, din nou împreună, la 5 luni de la separare: Orice bărbat, într-o astfel de situație, trebuie să fie lângă parteneră

De asemenea, femeia a fost acuzată că „în aceeaşi perioadă, inculpata nu a luat măsurile de anunţare a instituţiilor specializate cu privire la starea de pericol în care se afla una dintre fete, situaţia acesteia fiind făcută cunoscută autorităţilor de o persoană anonimă după aproximativ 3 săptămâni de la data la care minora a suferit leziunile (n.r. arsură accidentelă cu apă fiartă)”.

Ancheta, declanșată după un telefon anonim

Ancheta din cazul femeii a fost declanșată după ce, în urma unei sesizări anonome, asistentul social de la primărie s-a deplasat la locuința în care femeia își creștea singură cei patru copii.

Asistenta a declarat că, ajunsă la casa sărăcăcioasă a femeii, i-a găsit pe trei dintre copii uitându-se la televizor, iar pe una dintre fetițe „culcată pe spate și acoperită până la nivelul gâtului cu un cearșaf”. S-a apropiat de ea și a încercat să intre în vorbă, timp în care aceasta a început să plângă ușor. A întrebat-o de ce plânge, ridicând cearșaful, moment în care a observat că, prezenta leziuni la nivelul mâinilor și pe torace, care semănau cu niște arsuri.

A sunat imediat la 112 și a solicitat prezența ambulanței, pentru a transporta minora la spital. Până la venirea ambulanței, a întrebat-o pe femeie de când se află fetița în această situație, femeia i-a spus că în urmă cu aproximativ 10 zile, a găsit-o pe fiica sa opărită, însă nu a anunțat ambulanța, întrucât i-a fost teamă. A întrebat-o dacă a mers la medicul de familie și i-a răspuns că nu a făcut acest lucru, pentru că știe să o trateze singură, fără intervenția medicului.

Audiată ca martor în dosar, cumnata femeii (sora concubinului) a declarat că mama celor patru copii „nu avea posibilități materiale şi financiare şi din acest motiv nu asigura suficiente alimente şi suficientă căldură pe timpul rece celor patru copii ai săi”.

Martora a mai declarat că mama celor patru copii obișnuia să plece şi câte 2 zile de acasă, timp în care copii săi rămâneau singuri. În această situația, copiii veneau la ea şi-i cereau să le dea de mâncare. Nu cunoaște unde pleca femeia, întrucât nu comunica cu ea. Ea şi soțul său i-au ajutat cu mâncare pe copiii inculpatei și le-au mai dat şi haine. Nu cunoaște în ce împrejurări s-a opărit unul dintre copii inculpatei, ea aflând acest lucru de la asistenta socială, în urma vizitei făcute la domiciliu. Niciodată inculpata nu i-a spus că pleacă de acasă şi nu a rugat-o în niciun moment să aibă grijă de copii, în lipsa ei.

De ce a fost declarată nevinovată femeia

În urma descoperirilor făcute de asistentul social, dar și a mărturiilor rudelor care au spus că mama își neglijează copiii, femeia a fost trimisă în judecată pentru rele tratamente aplicate minorilor și pentru lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate (fetița opărită).

Judecătoria Galați a declarat-o nevinovată pe femeie, judecătorul ajungând la concluzia că „inculpata uneori a plecat din locuință, lăsându-și copiii nesupravegheați, însă nu s-a putut demonstra un grad de repetitivitate / intensitate / continuitate a acestor plecări, astfel încât să se poată concluziona că din împletirea / cumularea acestor acțiuni a rezultat o măsură sau un tratament din partea inculpatei, care să pună în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală și morală a celor patru minori”.

„Instanța apreciază că, inculpatei nu i se poate imputa că, raportat la dinamica vieții cotidiene, era nevoită să plece din locuință, în unele cazuri singură, pentru a procura mijloacele de subzistență. Probele administrate dovedesc că, de regulă, inculpata își lua copii cu ea în momentul în care pleca de la domiciliu. Probele dovedesc că, în unele cazuri, era necesar ca inculpata să părăsească singură domiciliul, lăsându-și, uneori, cei patru minori nesupravegheați, însă nu s-a demonstrat că acestea aveau continuitate, astfel încât să primejduiască grav dezvoltarea minorilor”, a mai arătat judecătorul.

Referitor la faptul că nu asigura căldură în locuință, judecătorul a hotărât că nu sunt probe care să susțină acuzația, asistenta socială declarând că de fiecare dată când mergea în vizită găsea lemne în locuință, chiar dacă în momentul declanșării anchetei focul era stins.

Judecătorul a avut în vedere mărturia asistentei sociale, care a declarat că „din ce a constatat ea în mod direct, exista un ataşament reciproc între mamă şi cei patru copii, iar copiii chiar plângeau după mama lor, şi a observat că aceștia erau îngrijiți, iar cu ocazia vizitelor efectuate, nu a observat vreun act de neglijenţă din partea inculpatei faţă de copii”.

„Instanța reține că probele cauzei au demonstrat că inculpata a asigurat, în limita posibilităților materiale și financiare, un nivel corespunzător de hrană pentru copiii săi. Împrejurarea că unii dintre martorii audiați în cauză au certificat că minorii, uneori, le cereau de mâncare, nu poate fi interpretată ca o măsură sau ca un tratament de înfometare a minorilor sau ca o indiferență manifestată de inculpată față de alimentația copiilor, care să le fi pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică”, se mai arată în sentința Judecătoriei Galați.

În privința a faptului că nu a dus-o pe fetița arsă cu apă fiartă la spital, judecătorul a arătat că fapta sa nu este prevăzută de legea penală, „fapta inculpatei reprezentând un fapt juridic ilicit cauzator de răspundere civilă delictuală”. Cu alte cuvinte, pentru fapta sa femeia ar putea răspunde doar civil.