Fermierii amenință cu proteste masive. Sunt nemulțumiți de politicile Guvernului

Agricultura românească intră într-un început de an tensionat. Organizațiile de fermieri acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan de politici fiscale greu de susținut și avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, protestele ar putea escalada până la blocarea drumurilor naționale și a punctelor de frontieră.

Reprezentanții agricultorilor spun că presiunea fiscală și costurile ridicate de producție au împins numeroase exploatații la limita supraviețuirii. Potrivit organizațiilor din domeniu, zeci de ferme se confruntă deja cu executări silite, iar multe altele riscă falimentul, într-un context în care cheltuielile cresc, iar prețurile de vânzare rămân scăzute.

Politicile de austeritate promovate de actualul Executiv sunt percepute în mediul rural drept o abordare rigidă, care nu ține cont de specificul agriculturii – un sector dependent de cicluri lungi de producție și de factori naturali imprevizibili.

Dacă discuțiile cu autoritățile nu vor produce rezultate concrete, fermierii spun că sunt pregătiți să iasă din nou în stradă. Aceștia iau în calcul blocarea unor artere rutiere importante și a punctelor de frontieră, pentru a forța tratarea agriculturii și a siguranței alimentare ca prioritate strategică.

Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu și președinte al Sindicatului Fermierilor Patrioți, a declarat la Antena 3 că a fost solicitată autorizație pentru un protest programat pe 5 ianuarie, precizând că agricultorii intenționează să vină cu tractoarele la București.

Revendicările fermierilor
Printre principalele solicitări formulate de agricultori se numără:

Eliminarea „taxei pe stâlp” – Taxele aplicate construcțiilor speciale sunt considerate un obstacol major în modernizarea fermelor.
Reducerea poverii fiscale – Fermierii cer scutiri și facilități fiscale care să compenseze pierderile înregistrate în ultimul an.
Acces la finanțare cu capital românesc – O revendicare constantă este înființarea unei bănci dedicate agriculturii, cu capital de stat, care să ofere credite cu dobânzi subvenționate și să reducă dependența de băncile comerciale străine.
Subvenții întârziate și lipsă de lichidități
Asociațiile agricole atrag atenția asupra întârzierilor semnificative în plata subvențiilor, deși fermierii au depus deja procesele-verbale de calamitate la primării. Seceta și fenomenele meteo extreme din 2025 au fost recunoscute oficial, însă fondurile necesare pentru reluarea lucrărilor agricole în 2026 nu au ajuns încă la beneficiari.

Lipsa lichidităților îi împiedică pe mulți producători să cumpere semințe, îngrășăminte sau combustibil pentru campania de primăvară, blocând activitatea agricolă încă din primele luni ale anului.

Prețuri în scădere, costuri în creștere
Fermierii vorbesc despre un paradox tot mai accentuat: costurile de producție continuă să crească, în timp ce prețurile cerealelor au coborât la niveluri comparabile cu cele de acum 15 ani. În absența unui preț minim garantat, producătorii locali devin vulnerabili în fața marilor traderi internaționali, iar profitabilitatea agriculturii scade dramatic.

În acest context, tot mai mulți mici fermieri iau în calcul să renunțe la terenuri și la activitatea agricolă în 2026, considerând că menținerea fermelor nu mai este sustenabilă din punct de vedere economic.