Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, vorbește despre revenirea în „V“ a economiei. Florin Cîțu susține că toate datele oficiale confirmă acest scenariu, fără să țină cont că România s-a împrumutat foarte mult în ultima perioadă, că a crescut deficitul bugetar sau că a crescut rata șomajului.
„Revenirea în V a economiei – o certitudine. Am promis și am livrat. Am spus că fac totul ca economia să aibă o revenire în V. Astăzi nimeni nu mai neagă acest lucru. Toate datele oficiale, INS și EUROSTAT, confirmă acest scenariu. Nu ne oprim aici. Aceasta este o lecție clară și usturătoare pentru mulți”, scrie Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook.
Florin Cîțu susține că a injectat lichiditate în economie și a crescut masiv investițiile
Ministrul Finanțelor precizează că, în perioada de criză, a reușit „această performanță” pentru că a injectat lichiditate în economie și a crescut masiv investițiile.
„Totul a fost posibil pentru că noi, liberalii, am avut un plan credibil și transparent de administrare a economiei. Am administrat cu prudență și responsabilitate finanțele României în cea mai grea perioadă din ultima sută de ani. După 8 luni de zile, în plina criza economică, cu o creștere a deficitului generată de cheltuieli legate de COVID-19 (6.6 miliarde lei cheltuieli directe) și scăderea veniturilor bugetare, am reușit performanta de a scădea dobânzile pentru tot portofoliul cu 0,2 puncte procentuale. O economie de aproape 100 milioane euro”, mai scrie Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook.
Deficitul bugetar a crescut la aproape 50 de miliarde de lei
În timp ce Florin Cîțu se laudă cu „performanțele“ lui de mare strateg economic, deficitul bugetar a crescut la aproape 50 de miliarde de lei. Diferența dintre venituri și cheltuieli a ajuns la aproape 50 de miliarde de lei după primele șapte luni ale anului, adică 4,7 la sută din Produsul Intern Brut. Semn că lucrurile merg mai prost, în ciuda celor afirmate de Florin Cîțu, este faptul că anul trecut deficitul bugetar a fost de 1,7 la sută din PIB.
În bugetul statului au intrat mai puțini bani din cauza creșterii cheltuielilor statului, impactului crizei, dar și ca urmare a amânării plății taxelor de către companii. În total, acestea s-au majorat cu peste 13 %.
Sume cu mult mai mari decât cele de anul trecut au fost date pe asistența socială, salariile bugetarilor și bunuri și servicii. Au fost alocați mai mulți bani și pentru investiții. În total sunt peste 20 de miliarde de lei la acest capitol, cu aproape 30 la sută mai mult decât anul trecut. Pentru întregul an, Guvernul țintește un deficit de 8,6 la sută din PIB.
Risipă bugetară a Guvernului liberal
În această perioadă, nu s-a luat nicio măsură reală de raționalizare a cheltuielilor publice și prioritizare a investițiilor. Risipa banului public s-a văzut în achizițiile publice la suprapreț, cheltuielile discreționare, despăgubiri ș.a Investițiile publice nu au fost prioritizate.
Consiliul Fiscal, care estimează un deficit bugetar de 8,9% din PIB în acest an, mult peste prognozele inițiale ale Guvernului.
În ultimele 10 luni s-a renunţat la colectarea arieratelor istorice care au ajuns la peste 19 miliarde lei şi, dacă acest lucru nu era de ajuns, companiile cu datorii au ajuns să fie eligibile în a primi sprijin ulterior de la stat (statul împrumutându-se pentru acest sprijin). Mai mult, s-a renunţat efectiv la combaterea solidă a evaziunii fiscale, estimată la peste 10-11% din PIB în valori anuale.