FMI demontează planurile Europei! Sprijinul la combustibili nu ajunge la cei săraci

Fondul Monetar Internațional trage un semnal de alarmă adresat guvernelor europene, avertizând că măsurile rapide de reducere a prețurilor la combustibili, precum scăderea taxelor sau plafonările, sunt, în multe cazuri, ineficiente și prost direcționate.

Potrivit instituției financiare internaționale, astfel de intervenții, deși atractive politic în perioade de criză, nu rezolvă problemele de fond ale pieței energetice și pot crea dezechilibre bugetare pe termen lung.

Măsuri „care par utile, dar nu sunt eficiente”

Într-o evaluare recentă dedicată Europei, FMI avertizează că politicile de tip „sprijin generalizat” ajung să avantajeze în special gospodăriile cu venituri mari, care consumă mai multă energie, în timp ce impactul asupra celor vulnerabili este relativ redus.

Instituția subliniază că experiența crizei energetice din 2022, declanșată de războiul din Ucraina, ar trebui să funcționeze ca lecție pentru guvernele europene, evitând repetarea unor politici considerate costisitoare și greu de retras ulterior.

Potrivit FMI, măsurile extinse și fără o limită clară în timp pot deveni o povară pentru bugetele statelor și sunt dificil de eliminat odată introduse. În plus, acestea reduc motivația consumatorilor și a companiilor de a economisi energie sau de a investi în soluții mai eficiente.

Analiza instituției arată că, în timpul crizei energetice din 2022, statele europene au cheltuit în medie echivalentul a 2,5% din PIB pentru diverse forme de sprijin energetic. Totuși, peste două treimi din aceste fonduri nu au fost direcționate către categoriile cele mai vulnerabile.

FMI estimează că o abordare mult mai țintită ar fi necesitat doar aproximativ 0,9% din PIB pentru a compensa integral creșterea costurilor energetice pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării.

Presiuni noi în Europa

Avertismentul vine într-un moment în care mai multe guverne europene analizează noi măsuri de sprijin, pe fondul creșterii prețurilor la energie generate de tensiunile din Orientul Mijlociu.

În Germania, de exemplu, coaliția de guvernare ia în calcul reducerea temporară a taxelor pe carburanți, inclusiv a TVA-ului, cu aproximativ 0,17 euro pe litru pentru benzină și motorină. Măsura ar urma să fie aplicată pentru o perioadă limitată, de două luni, ca răspuns la noile presiuni asupra pieței energetice.

Propunerea prevede ca reducerile să intre în vigoare de la 1 mai până la 30 iunie, iar decizia finală se află în prezent în analiza parlamentului de la Berlin.

În concluzie, FMI îndeamnă guvernele europene să evite soluțiile rapide, dar ineficiente, și să se concentreze pe sprijin țintit către categoriile cele mai afectate de creșterea costurilor.

Instituția avertizează că politicile largi de subvenționare pot destabiliza bugetele publice și pot întârzia tranziția către un consum energetic mai eficient și mai sustenabil.