Fructele și legumele nu mai au aceeași valoare nutritivă ca odinioară! Ce au descoperit cercetătorii

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Fructele și legumele pe care le consumăm astăzi ar putea furniza mai puține minerale și proteine decât cele cultivate în urmă cu câteva decenii. Un studiu realizat de organizația britanică Deep Science Ventures atrage atenția asupra scăderii densității nutritive a alimentelor, un fenomen care ar putea avea consecințe importante pentru sănătatea populației.

Potrivit cercetării citate de presa internațională, unele alimente de bază ar fi pierdut o parte semnificativă din conținutul de nutrienți în ultimele șase decenii. Astfel, pâinea, cerealele, merele, mazărea și morcovii se numără printre produsele analizate pentru modificările valorii lor nutritive.

Producție mai mare, dar cu ce preț?

Una dintre explicațiile luate în calcul de cercetători este orientarea agriculturii moderne către obținerea unor recolte cât mai mari. Începând cu mijlocul secolului trecut, dezvoltarea tehnologiilor agricole și creșterea producției au devenit priorități, în timp ce sănătatea solurilor și calitatea nutritivă a recoltelor nu au beneficiat întotdeauna de aceeași atenție.

Will Summers, unul dintre autorii cercetării, atrage atenția că securitatea alimentară a fost evaluată mult timp în principal prin prisma caloriilor și a cantității de hrană produse, fără o preocupare suficientă pentru valoarea nutritivă a alimentelor.

Degradarea solurilor, exploatarea intensivă a terenurilor și creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă sunt alți factori care ar putea contribui la schimbările observate în compoziția culturilor agricole.

Pentru a analiza această evoluție, cercetătorii au comparat date istorice și au examinat inclusiv probe de grâu vechi de peste 160 de ani, urmărind modificările nivelurilor de proteine și minerale.

„Foamea ascunsă”, o problemă pentru milioane de oameni

Reducerea aportului de nutrienți poate favoriza apariția unui fenomen cunoscut drept „foame ascunsă”. Acesta apare atunci când o persoană consumă suficiente calorii, dar nu primește cantitățile necesare de vitamine și minerale pentru buna funcționare a organismului.

Potrivit estimărilor prezentate în materialul citat, peste două miliarde de persoane la nivel mondial sunt afectate de deficiențe de micronutrienți. Consecințele nu se limitează la sănătate, ci pot influența și economia, prin creșterea cheltuielilor medicale și reducerea productivității.

În același timp, consumul tot mai mare de alimente ultraprocesate complică situația. O persoană poate consuma un număr ridicat de calorii fără să beneficieze de aportul adecvat de nutrienți esențiali, ceea ce face posibilă asocierea excesului ponderal cu anumite carențe alimentare.

De ce nu mai este suficient să producem mai mult

Autorii cercetării susțin că agricultura și politicile alimentare ar trebui să acorde o atenție mai mare calității nutritive a recoltelor, nu doar cantității produse.

Îmbunătățirea sănătății solurilor, diversificarea culturilor și selectarea soiurilor care păstrează un conținut nutritiv ridicat sunt câteva dintre direcțiile care ar putea contribui la schimbarea situației.

Mesajul central al studiului este că accesul la hrană nu înseamnă automat și o alimentație echilibrată. Pentru sănătatea populației, contează nu doar cât mâncăm, ci și ce nutrienți ne oferă alimentele din farfurie.

Notă: Procentele privind scăderea nutrienților pot varia în funcție de aliment, soi, sol, condițiile de cultivare și metoda de analiză. Ideea că toate fructele și legumele de astăzi ar avea exact jumătate din valoarea nutritivă a celor din anii ’60 nu trebuie interpretată ca o regulă universală.