Fugarii României nu mai au unde să se ascundă! Decizia istorică luată la Bruxelles îi readuce pe toți acasă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o hotărâre de o importanță majoră pentru sistemul judiciar românesc. Pe 4 septembrie 2025, instanța europeană a clarificat o problemă spinoasă, legată de executarea mandatelor europene de arestare (MEA) și de refuzul unor state membre de a preda cetățenii români condamnați definitiv în țară.

Decizia CJUE, care are aplicabilitate retroactivă, stabilește un principiu clar: instanțele străine nu mai pot refuza predarea unei persoane vizate de un MEA și nici nu pot prelua executarea pedepsei pe teritoriul lor fără consimțământul explicit al statului emitent, în acest caz, România.

Nu se mai poate ocoli justiția românească

Până acum, o practică din ce în ce mai des întâlnită a permis unor condamnați celebri să scape de executarea pedepsei în România, pe baza refuzului unor instanțe străine. Printre cazurile notabile se numără Sorin Oprescu, fost primar al Capitalei, a cărui extrădare a fost refuzată de Grecia în 2022, și Alina Bica, fost procuror-șef, care și-a executat pedeapsa în Italia.

Hotărârea CJUE, pronunțată în cazul C-305/22, pornit de la o întrebare a Curții de Apel București, stipulează că transmiterea sentinței și a unui certificat, cu acordul României, este singura cale legală prin care un alt stat poate prelua o condamnare. În lipsa acestui acord, persoana trebuie predată autorităților române.

„Obiectivul de a crește șansele de reinserție socială nu este absolut și trebuie conciliat cu norma esențială potrivit căreia statele membre execută orice mandat european de arestare”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Această precizare închide o portiță legală prin care diverse state, invocând diverse motive, de la condițiile din penitenciarele românești la riscuri privind drepturile fundamentale, refuzau să onoreze mandatul european de arestare.

Un semnal ferm pentru dreptate și cooperare

Decizia CJUE reprezintă o victorie diplomatică și juridică pentru România. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că hotărârea confirmă poziția susținută de țara noastră și creează un precedent solid. Acum, Ministerul Justiției va putea invoca această jurisprudență în toate procedurile în curs.

Hotărârea reconfirmă, de asemenea, că principiul recunoașterii reciproce și al încrederii între sistemele judiciare ale țărilor membre trebuie să prevaleze. Pentru cazuri notorii, precum cele ale lui Dragoș Săvulescu, Ionel Arsene și „Paul al României”, care au alimentat tensiuni diplomatice, această decizie este un semnal clar că ocolirea justiției nu mai este o opțiune viabilă în cadrul Uniunii Europene.