Avocatul Gheorghe Piperea, profesor la Universitatea de Drept a Universităţii Bucureşti, consideră că raportul MCV pe 2019 este unul „halucinant, absurd şi insultător la adresa inteligenţei noastre”. Pieperea enumeră afirmaţii subiective sau de-a dreptul false din document. „De azi am început să îi înţeleg pe britanicii care vor să fugă cu orice preţ de Uniunea Europeană”, afirmă avocatul.
„Am citit raportul MCV pentru România publicat azi pe site-ul CE. Este halucinant, absurd, infantil şi insultător la adresa inteligenţei noastre.
Vorbind despre implicarea serviciilor secrete în actul de justiţie, raportul susţine că neconstituţionala colaborare a DNA cu SRI a adus “probe robuste” şi “suport tehnic” indiscutabil bun în procesul penal roman care tinde la neutralizarea corupţiei. Ca “dovadă” pentru asemenea afirmaţie sentenţioasa, raportul MCV aduce o încheiere de la Curtea de apel Suceava care a acceptat în 2019 un probatoriu făcut în baza protocoalelor secrete DNA – SRI, în ciuda a două decizii ale CCR care le declara anti-constutionale. O încheiere contra unor decizii ale CCR! O încheiere contra a sute de soluţii de anulare a rechizitoriului sau chiar a unor condamnări definitive, pe motiv de ilegalitate a probelor şi greşeli inadmisibile ale anchetatorilor, cu tot cu ajutorul “robust” al serviciilor secrete! Aşa fiind, nu numai că raportul MCV nu considera ca justiţia făcută în “câmpul tactic” al serviciilor secrete nu e o problemă care să afecteze statul de drept, dar mai şi sugerează revenirea la minunatul sistem, considerând că deciziile CCR care au afectat teribil de eficienta colaborare DNA – SRI (care s-a soldat cu achitarea multora dintre cei condamnaţi în opinia publică, condamnare emisă înainte de a-şi spune justiţia cuvântul, unii dintre aceşti “condamnaţi” cerând în justiţie milioane de euro daune morale). Mă întreb ce ar zice francezii sau nemţii dacă ar şti ca justiţia penală în ţara lor se face în cooperare cu serviciile secrete.
În legătură cu Secţia de Investigaţie a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), raportul MCV nu numai că cere desfiinţarea sa urgentă (în timp ce, totuşi, critică vehement ordonanţele de urgenţă pe justiţie) dar face cu ouă şi cu oţet CCR pentru că şi-a permis să declare SIIJ constituţionala. CCR este, de altfel, acuzată că, prin deciziile pe care le da, creează instabilitate şi impredictibilitate în justiţie. Mă întreb ce ar zice nemţii dacă nişte birocraţi UE ar spune aşa ceva despre curtea lor constituţionala. Aşadar, urmăririle penale sau condamnările în presă şi în stradă înainte de a interveni justiţia ca să îşi spună cuvântul trebuie să rămână în fiinţă, pentru stabilitate şi predictibilitate, drepturile omului fiind subsidiare, iar intervenţia CCR deranjantă. Uluitor este că raportul MCV sugerează că sistemul în care magistraţii erau anchetaţi de DNĂ, în mod secret şi cu colaborarea SRI este preferabil SIIJ, pentru că DNA poate să desfăşoare anchete de amploare, în timp ce SIIJ nu poate, fiind compusă din procurori mai pricăjiţi, aşa, numiţi în urma unor concursuri, de CSM, şi aflaţi în subordinea CSM, în timp ce ultra-procurorii DNA sunt numiţi prin interviu şi sunt în subordinea unui director numit politic de preşedintele României. În legătură cu sutele de dosare deschise la sesizarea din oficiu a DNA contra magistraţilor care se manifesta prea independenţi şi dau, din când în când, soluţii de achitare sau anulare a rechizitoriului, arătând astfel “înaltul” profesionalism al anchetatorilor DNĂ, raportul MCV nu spune decât că sunt acuzaţii nefondate sau neprobate ale unor asociaţii de magistraţi sau ale unor judecători din CSM. Nici despre miile de magistraţi cu dosare la DNA şi cu proceduri de monitorizare şi influenţare tacită pe cap din partea serviciilor secrete, raportul MCV nu ne spune nimic.
În fine, cel mai iritant lucru din acest raport este că ia apărarea în mod public şi oficial a doi inculpaţi – fostă şefă DNĂ, care acum este şefa Parchetului European (şi, probabil, o să pună de o “cooperare” care nu este colaborare, cu serviciile secrete europene, ca să se poată obţină probe robuste contra politicienilor europeni) şi actualul membru al CSM, judecătorul Mateescu. În ambele cazuri, raportul MCV spune că sunt dosare politice (???!). DNA nu făcea (vezi cazul Orban L., martie 2016) şi nu face (vezi cazul Bârnă, octombrie 2019) dosare politice în campaniile electorale. Nu, deloc. Precizez că ambele persoane exemplificate îşi merită soarta, fiind nişte iluştri susţinători ai acestui sistem de justiţie penală insensibilă la drepturile omului şi entuziasta cu implicarea serviciilor secrete în justiţie.
Apărarea pe care raportul MCV o face celor 2 inculpaţi mai conţine şi un fals prin omisiune – în cazul Mateescu, succesiunea faptelor nu a fost clasare 2018 de către DNA – redeschidere a dosarului de către SIIJ. În realitate, SIIJ a cerut şi a obţinut refeschiderea dosarului din partea judecătorilor, în speţă ICCJ. Deci, nu SIIJ a redeschis acest dosar penal, ci o instanţă de judecată, la cererea SIIJ. Ce facem acum, transformăm MCV într-o pledoarie pentru un inculpat, doar pentru respectivul este membru într-o asociaţie “corectă” de lobby a magistraţilor?
Şi, în fine, lăsăm acest MCV să fie utilizat ca arma în luptă politică internă, că văd că noul guvern insista pentru desfiinţarea SIIJ, venind în întâmpinarea unei cerinţe electorale a unui candidat la preşedinţia României, herr Johannis?
Ei bine, nu. Eu, de astfel de lecţii subiective şi cu încărcătura politico-ideologică mă lipsesc. Şi mă lipsesc, de acum încolo, şi de imparţialitatea de faţadă a UE. Acest MCV exista de 12 ani şi, de fiecare dată, România a fost declarată corigenta. Dacă ai lăsat un elev corigent să treacă de liceu şi să dea chiar şi examenul de licenţă, tu, ca profesor, nu ai nicio vină? Nu te descalifica examinarea elevului corigent pe baza pârei şi a rumorilor create de colegii de bancă, repetenţi şi ei, dar interesaţi să treacă clasa dându-se cu binişorul pe lângă examinator?”, scrie Gheorghe Piperea pe Facebook.