Guvernul Italiei, condus de Giorgia Meloni, a stârnit un nou val de controverse după ce a anunțat un plan ambițios de a colecta miliarde de euro de la marile bănci.
Măsurile fac parte din bugetul pentru acest an și includ creșterea impozitului pe profitul instituțiilor financiare și amânarea unor credite fiscale, o strategie menită să aducă la buget aproximativ cinci miliarde de euro doar în 2025.
Giorgia Meloni: „Băncile au câștigat 44 de miliarde. Pot da înapoi cinci”
Premierul italian a justificat inițiativa prin faptul că băncile au înregistrat profituri record în ultimii ani, profitând de creșterea dobânzilor după încheierea perioadei de dobânzi negative impuse de Banca Centrală Europeană.
„Dacă din profiturile de 44 de miliarde de euro obținute anul acesta băncile pun la dispoziția noastră cinci miliarde pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili, atunci cred că putem fi mulțumiți – și noi, și ele”, a spus Giorgia Meloni, citată într-un fragment dintr-o carte semnată de jurnalistul Bruno Vespa.
Noua taxă pe bănci nu este o idee nouă pentru Giorgia Meloni. În 2023, ea a încercat pentru prima dată să impună un impozit suplimentar asupra profiturilor uriașe ale instituțiilor financiare, însă planul a eșuat spectaculos, provocând panică pe piețele bursiere și o scădere abruptă a acțiunilor din sectorul bancar.
După acel episod, guvernul a negociat un compromis. Băncile au acceptat înghețarea unei părți din creditele lor fiscale, ceea ce i-a permis premierului să salveze aparențele și să declare o victorie politică, chiar dacă măsura a avut un impact limitat asupra veniturilor bugetare.
De data aceasta însă, Giorgia Meloni vrea să meargă până la capăt. Executivul său intenționează să combine mai multe instrumente fiscale pentru a forța băncile să contribuie mai mult la bugetul statului, o strategie pe care o prezintă drept o „redistribuire echitabilă” a câștigurilor obținute de pe urma creșterii dobânzilor.
Fricțiuni în coaliția de guvernare
Măsura nu este, totuși, lipsită de riscuri politice. Coaliția de guvernare de la Roma este din nou divizată. Liga, partidul naționalist condus de Matteo Salvini, susține ideea unei taxe și mai dure, în timp ce Forza Italia, formațiunea fondată de Silvio Berlusconi și apropiată de mediul de afaceri, se opune vehement unei noi presiuni asupra sistemului bancar.
„Orice plângeri suplimentare din partea băncilor vor însemna un miliard în plus pe care îl vom cere de la ele”, a avertizat Salvini în weekend, semn că tensiunile în coaliție sunt departe de a se fi stins.
Planul fiscal al guvernului Meloni este conceput pentru a întări sprijinul electoral al premierului, care urmărește să își consolideze poziția înaintea alegerilor generale din 2027.
Bugetul prevede o reducere de două puncte procentuale a impozitului pe venit pentru unele categorii de persoane cu venituri medii, o măsură care va costa statul aproximativ nouă miliarde de euro în următorii trei ani. În același timp, guvernul estimează că va recupera circa 11 miliarde de euro de la sectorul bancar, echilibrând astfel parțial efortul bugetar.
Analiștii economici avertizează însă că o taxare prea agresivă a băncilor ar putea descuraja investițiile și ar putea limita creditarea într-o perioadă în care Italia are nevoie disperată de creștere economică. Totuși, pentru Giorgia Meloni, miza este una politică: să demonstreze că poate guverna „în favoarea oamenilor obișnuiți, nu a bancherilor”.