Grecia, din nou în stradă. Angajații protestează împotriva unei legi care schimbă regulile muncii

Grecia este din nou paralizată. O grevă națională de 24 de ore a izbucnit marți, 14 octombrie, în semn de revoltă față de o lege controversată care ar putea schimba radical viața angajaților. Dacă proiectul va fi adoptat, angajatorii ar putea impune zile de lucru de până la 13 ore, o măsură pe care sindicatele o numesc „o întoarcere la sclavia modernă”.

Este a doua grevă generală organizată în doar câteva săptămâni, semn că tensiunile sociale ating cote maxime. Cele mai mari federații sindicale din Grecia, ADEDY (sectorul public) și GSEE (sectorul privat), au mobilizat sute de mii de oameni în stradă, oprind complet activitatea țării.

În porturile Greciei, navele au rămas ancorate la mal. Trenurile și metrourile nu au circulat, iar serviciile de feribot către insule au fost suspendate. Medicii din spitale publice, profesorii, funcționarii și chiar jurnaliștii televiziunilor de stat s-au alăturat protestului.

Capitala Atena și orașul Salonic au fost blocate de coloane de manifestanți care au mărșăluit spre Parlament, în timp ce legislativul dezbătea controversatul proiect de lege privind „flexibilizarea” pieței muncii.

Ce prevede legea care a scos Grecia în stradă

Noul proiect de lege ar permite companiilor să prelungească ziua de muncă până la 13 ore, să angajeze mai ușor lucrători temporari și să modifice regulile concediilor anuale. În teorie, măsura s-ar aplica doar angajaților cu mai multe locuri de muncă, dar guvernul vrea acum să o extindă tuturor lucrătorilor.

Executivul condus de premierul Kyriakos Mitsotakis susține că legea este necesară pentru o „piață a muncii mai flexibilă și mai eficientă” și că oferă protecție suplimentară celor care refuză orele suplimentare.

Sindicatele resping argumentul, acuzând guvernul că vrea, de fapt, să elimine ziua de lucru de opt ore și să instituționalizeze hiperexploatarea.

„În loc să îmbunătățească salariile și serviciile publice, guvernul alege să legalizeze munca epuizantă pentru mai mulți angajatori. Este un atac direct la drepturile fundamentale ale lucrătorilor”, au transmis liderii sindicali din ADEDY și GSEE.

De ce sunt grecii furioși

Chiar dacă economia Greciei s-a redresat după criza financiară din 2010, salariile medii rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar puterea de cumpărare este la coada clasamentului, potrivit Eurostat.

În prezent, un grec lucrează în medie 39,8 ore pe săptămână, cu patru ore mai mult decât media europeană. Cu toate acestea, guvernul insistă că noua lege ar fi „opțională” și ar permite doar pentru maximum 37 de zile pe an extinderea programului de lucru. În schimb, angajații ar primi un bonus de 40% din plata orelor suplimentare.

Sindicatul PAME, afiliat Partidului Comunist, a numit proiectul de lege „o formă de sclavie modernă”. Protestatarii susțin că noul sistem va duce la epuizare, la creșterea accidentelor de muncă și la prăbușirea echilibrului dintre viața profesională și cea personală.

Experții în piața muncii avertizează că prelungirea orelor de lucru nu crește productivitatea, ci o reduce, generând efecte negative asupra sănătății și eficienței angajaților.

Reforma care a aprins Grecia

Ministrul Muncii, Niki Kerameus, apără însă legea, susținând că „extinderea programului de lucru va fi o opțiune, nu o obligație”, și că reforma răspunde cererilor venite din partea unor sectoare economice precum turismul și transporturile.

Anul trecut, guvernul a stârnit deja furia populației după ce a introdus posibilitatea unei săptămâni de lucru de șase zile, tot „voluntară”, în anumite industrii.

Acum însă, tensiunile ating un nou prag. Greva de marți ar putea fi doar începutul unei serii de proteste de amploare care amenință să paralizeze din nou Grecia, în timp ce guvernul forțează adoptarea unei legi considerate de mulți drept „cea mai regresivă din ultimele decenii”.