Grecia riscă să rămână fără apă în următorii 30 de ani. Guvernul ia măsuri disperate

Grecia se confruntă cu o criză acută de apă, iar situația devine alarmantă în capitala Atena, unde rezervoarele care alimentează orașul au scăzut la jumătate față de nivelul înregistrat în 2022. Premierul Kyriakos Mitsotakis a avertizat miercuri, într-o ședință de guvern, că țara trebuie să adopte măsuri urgente pentru a gestiona penuria de apă, care se agravează pe fondul schimbărilor climatice.

Potrivit liderului elen, Grecia se situează pe locul 19 la nivel mondial în topul țărilor cele mai expuse riscului de secetă și lipsă de apă. Scăderea drastică a nivelului apei în baraje nu afectează doar alimentarea populației, ci și producția de energie electrică, deja diminuată din cauza volumului redus de apă disponibil pentru hidrocentrale.

Atena se confruntă cu o secetă record

Problema nu este una izolată, secetele prelungite și temperaturile record din ultimii ani afectează întreaga regiune mediteraneană. Grecia a traversat, în 2023, cea mai călduroasă iarnă și cea mai fierbinte vară din istorie, iar în unele regiuni nu a mai plouat de luni întregi. Chiar în această săptămână, țara este lovită de un nou val de caniculă, cu temperaturi extrem de ridicate așteptate până duminică.

În acest context, guvernul elen a prezentat o strategie pe termen lung pentru a asigura resursele de apă necesare populației. Printre măsurile propuse se numără:

• Extinderea desalinizării în zonele de coastă pentru transformarea apei marine în apă potabilă;
• Reutilizarea și reciclarea apei, în special în zonele urbane;
• Exploatarea sustenabilă a izvoarelor de coastă, prin sisteme moderne de pompare;
• Reorganizarea furnizorilor locali de apă, prin fuziuni ale operatorilor ineficienți și îndatorați;
• Modernizarea rețelelor de distribuție, întrucât Grecia pierde în prezent aproape 50% din apa potabilă din cauza conductelor vechi, fisurate și a furturilor, dublu față de media europeană de 23%.

În total, guvernul are în derulare peste 1.200 de proiecte legate de gestionarea apei, inclusiv în domeniul irigațiilor agricole, unde presiunea este tot mai mare din cauza solurilor uscate și a secetei extreme.

Criza apei devine astfel una dintre cele mai serioase provocări pentru Grecia în următoarele decenii, iar autoritățile recunosc că fără investiții masive și reforme structurale, riscurile vor crește exponențial. Uniunea Europeană a tras deja un semnal de alarmă: 38% din populația Europei este afectată direct de lipsa apei, iar regiunea mediteraneană e printre cele mai vulnerabile.