Gruparea lui Navalnîi, interzisă în Rusia de către un tribunal. Aceasta este considerată extremistă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un tribunal rus a interzis organizațiile politice fondate de liderul opoziției Alexei Navalnîi, catalogându-le drept „extremiste”. Decizia, pronunțată miercuri seară, vine în mijlocul unui efort sporit al lui Vladimir Putin de reprimare a disidenței politice. Decizia intră în vigoare imediat, punând capăt planurilor mai multor aliați ai lui Navalnîi care sperau să candideze pentru un loc în Parlament la viitoarele alegeri din 19 septembrie.În finalul unui proces de 12 ore, desfăşurat cu uşile închise, un tribunal din Moscova a calificat miercuri noapte drept „extremiste” cele trei organizaţii ale lui Navalnîi, impunând interzicerea şi lichidarea lor.

Această măsură deschide calea între altele unor urmăriri judiciare împotriva colaboratorilor săi, care îşi vor continua activitatea în pofida riscului unor pedepse grele cu închisoarea. Potrivit unei noi legi, acestora nu li se va permite să candideze în alegeri, în special la cele legislative prevăzute să aibă loc în septembrie. De mai multe luni, opoziţia rusă este sub presiune crescută, marcată prin trimiterea lui Aleksei Navalnîi în colonia penitenciară pentru doi ani şi jumătate, exilarea mai multor cadre ale mişcării sale, dar şi de măsuri coercitive împotriva presei independente şi a altor personalităţi critice la adresa puterii.

„Vom continua să combatem corupţia”, a transmis prin Twitter Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK), principală organizaţie a lui Aleksei Navalnîi, ironizând aşa-zisul „pericol public” pe care l-ar constitui el, aşa cum susţine justiţia rusă.

Cu o zi în urmă, într-un mesaj publicat pe Instagram, opozantul în vârstă de 45 de ani lansase un apel ca susţinătorii săi să-şi continue munca:

„Ne vom descurca, vom evolua, ne vom adapta. Dar nu vom da înapoi din faţa obiectivelor şi ideilor noastre”.

Între altele, Navalnîi a supravieţuit în august trecut unei tentative de otrăvire pentru care îl acuză pe Vladimir Putin. Kremlinul respinge acuzaţia şi refuză să ancheteze cazul, în pofida mai multor elemente care sugerează implicarea serviciilor secrete. SUA, Marea Britanie şi UE au protestat la unison împotriva lichidării organizaţiilor lui Navalnîi. Echipa de avocaţi care apără mişcarea opozantului a afirmat că nu a fost adusă „nicio probă” de „extremism”, în timp ce un reprezentant al parchetului, aflat la originea urmăririlor penale, a susţinut că aceste organizaţii incitau la „ură şi ostilitate faţă de reprezentanţii puterii”.

UE a denunţat „voinţa deliberată” a Kremlinului „de a suprima opoziţia independentă şi de a pune capăt influenţei reţelei politice a lui Navalnîi înaintea alegerilor pentru Duma de Stat în septembrie „, potrivit unui comunicat al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell. Colaboratorii formaţiunilor considerate „extremiste” sunt privaţi de dreptul de a candida la alegeri, potrivit unei legi promulgate săptămâna trecută de preşedintele Vladimir Putin.

Conform opoziţiei, acest text are scopul să-i neutralizeze pe candidaţii periculoşi pentru putere înaintea alegerilor legislative, în timp ce Rusia Unită, partidul aflat la putere, este tot mai nepopular.