Parlamentarii au avut la dispoziție un interval limitat, de numai trei zile (de luni până miercuri) pentru a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, ca reacție la asumarea răspunderii pe proiectul controversat privind pensiile magistraților. Termenul limită a expirat ieri, 3 septembrie, la miezul nopții, iar până acum, acest demers parlamentar nu a fost finalizat, ceea ce înseamnă că proiectul legislativ urmează să fie considerat adoptat și trimis spre promulgare președintelui României.
Potrivit Constituției, atunci când Guvernul își asumă răspunderea pe un proiect de lege, Parlamentul are un termen fix pentru a reacționa prin moțiune de cenzură. Dacă moțiunea nu trece, legea este considerată aprobată automat.
„Dacă Guvernul nu este demis, proiectul de lege prezentat sau modificat, inclusiv cu amendamente acceptate, se consideră adoptat”, se precizează clar în textul constituțional.
Proiectul privind pensiile magistraților, aprobat automat și contestat de magistrați
Opoziția parlamentară, formată din partidele AUR, Partidul Oamenilor Timișoreni (POT) și SOS România, a reacționat prin depunerea unor moțiuni de cenzură împotriva altor proiecte pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, dar a evitat să conteste legea care modifică pensiile magistraților. Astfel, acest proiect crucial va fi aprobat automat și înaintat către președintele țării pentru promulgare, fără să mai fie supus unei votări clasice în Parlament.
Cu toate acestea, proiectul poate fi atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) înainte ca președintele să îl promulge, potrivit prevederilor legale. Sesizările pot fi formulate de mai multe entități: președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului, sau un grup minim de deputați (cel puțin 50) ori senatori (cel puțin 25). CCR poate interveni și din oficiu asupra inițiativelor de revizuire a Constituției.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat într-o conferință de presă dacă va demisiona în cazul în care proiectul privind pensiile magistraților va fi declarat neconstituțional de către CCR. Șeful Guvernului a răspuns că, dacă acest proiect fundamental, care reprezintă un pas important pentru alte reforme similare, nu trece, atunci legitimitatea Guvernului de a continua cu măsuri similare va fi serios afectată.
„E greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu alte măsuri asemănătoare în alte domenii”, a spus Bolojan.
Legea privind pensiile magistraților a stârnit un val de proteste și nemulțumiri în rândul magistraților și al întregului sistem judiciar. Instanțele și parchetele au anunțat suspendarea activității ca formă de protest, în semn de opoziție față de ceea ce ei consideră o afectare gravă a independenței justiției.
Pe perioada suspendării activității, magistrații vor soluționa doar cazurile urgente, atât în materie penală, cât și civilă. În dosarele penale, vor fi judecate măsuri preventive, măsuri de siguranță cu caracter medical și cererile legate de mandate de supraveghere. În domeniul civil, vor fi soluționate doar cauze esențiale, precum protecția minorilor (de exemplu, adopții sau plasamente de urgență), măsuri asigurătorii, ordine de protecție, răpiri internaționale de copii, suspendarea actelor administrative sau grevelor și alte situații urgente ce țin de integritatea persoanelor vulnerabile.
Unele instanțe, precum Curtea de Apel Bacău, au anunțat că vor judeca și contestațiile la executare în contencios administrativ, în pofida protestului.
Taierile lui Bolojan au motivatie ideologica. Economisirea este doar pretextul. Taierile din invatamant fac 0,02% din PIB. Taierile din administratie fac 0,08% din PIB. Insumat, 0,1% din PIB. Deci practic nimic.