Patru miniștri fac anunțul care va lovi în plin buzunarele românilor – LIVE VIDEO, TEXT

Guvernul pregătește o schimbare majoră în economie! La doar o zi după ce premierul Ilie Bolojan a lansat un pachet fiscal dur pentru reducerea deficitului bugetar, cinci miniștri-cheie ies la rampă. Astăzi, la ora 14:30, Palatul Victoriei devine scena unei conferințe de presă incendiare, unde vor fi prezentate detalii esențiale despre măsurile care vor afecta buzunarele tuturor românilor.

Vor lua cuvântul vicepremierul Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Sănătății Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii Petre-Florin Manole. Aceștia vor oferi clarificări și reacții legate de pachetul fiscal anunțat de Bolojan, care deja a stârnit valuri de controverse în spațiul public.

Principalele declarații ale lui Daniel David, ministrul Educației:

„Vom implementa aceste măsuri pentru că țara se află într-o situație de criză. Așteptăm atâtea resurse câte își permite țara și pe măsură ce eficientizăm educația și cercetarea banii pe care îi obținem îi vom aduce înapoi.

Nu modificăm salariile. Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutant trebuie să fie salariul mediu pe economie.

Peste 5 ani, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am facut – 1% din PIB pentru cercetare, 15% pentru Educație. De ce este azi Educația aici? Este un sistem complicat, complex, cu peste 4 milioane de oameni. Bugetul nostru este printre cele mai mari.

Cum am ajuns aici? Avem și lumini și umbre. În ultimii 2-4 ani am beneficiat de o creștere a resurselor și o infuzie financiară foarte mare
Când nu e ghidată spre lumini, ci spre tot sistemul, ajungi să amplifici anomaliile din sistem. Eu văd un moment zero pentru educație și cercetare.

Câteva anomalii: În ultimii ani, deși numărul de copii a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. De ce? Am luat niște măsuri prin care stabilind număr minim și maxim de copii, am fragmentat clasele. Am acceptat foarte multe degrevări de norme: reducem din normele de interacțiune cu copilul dar păstrezi salariul. Degrevările de normă au fost însoțite de plata cu ora.

Avem un sistem în care plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor. Iată câteva anomalii care ne duc într-o situație problematică. La burse, bugetul a crescut extrem de mult în ultimii ani

Am generat un fond pentru burse care depășește susținerea ministerului pentru întregul sistem de cercetare inovare. Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanța educațională

Înțelegând aceste anomalii, ce facem? Măsuri propuse: În norma didactică creștem numărul de ore didactice cu 2 ore. Vom ajunge la 20. Acest lucru trebuie să respecte principiul european: ne aflăm în jurul unei medii la nivelul UE, nu suntem spre limita superioară

În cazul profesorilor performanți, care au vechime, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Este o modificare temporară, un ciclu de studii, patru ani. Valoarea pentru plata cu ora se schimbă. Normal este să raportezi salariul la numărul de ore pentru care ești plătit.

La burse, pentru studenți, prin legea din 2023 s-au creat aceste facilități extraordinare. Intenția era bună, dar nu sustenabilă. În 2023 raportarea era la salariul minim brut pe economie. Propunem ca referință minimul net, pentru că bursele nu sunt impozitate.

Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe. Evident că fondul de burse scade. Deși scade, este mai mare decât ce era în 2022.

Și această modificare o văd ca fiind temporară, timp de trei ani. În zona elevilor, nu schimbăm doar bugetele ci sistemul de burse. În zona elevilor, nu schimbăm doar bugetele ci sistemul de burse. Avem un sistem care are burse de merit, de rezilineță, sociale, tehnologice

Trei tipuri de bursă:

• de merit care va fi definit ca merit, maxim 15% din clasă, cu nota minimă 9
• Bursa socială, pentru copiii care au nevoie să fie ajutați să vină la școală
• Bursa tehnologie pentru copiii din școlile profesionale

Vom menține premiile pentru olimpici și chiar le vom crește ușor. Vreau ca pentru o olimpiadă internațională la mențiune să poți acoperi o bursă de merit în fiecare lună.

Unii copii mi-au spus că sunt supărați pe mine, că ei au învățat ei voiau bursă. Ca ministru nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că învață pentru notă pentru bursă. Vreau să vadă școală ca o cale spre succesul social, dar nu de a învăța pentru o notă care să-i aducă niște bani. Îi rog pe toți elevii să înțeleagă că cei care au nevoie să fie ajutați vor fi ajutați.”

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, principalele declarații:

„Prezint câteva date relevante pentru a răspunde la întrebarea de ce am ajuns aici:

• Evoluția cheltuielilor din bugetul general consolidat în 2021 era de 459 miliarde iar azi sunt 831 de miliarde
• Deficitul pe cash, în 2021 era 79 miliarde, în 2025 a ajuns 176 miliarde
• Cheltuieli cu pensiile 2021 – 110 mld, azi sunt 190 de miliarde
• Evoluția număr posturi ocupate: în 2021- 1262.ooo, azi 1.305.000 persoane
• Datoria publică era de 576 mld în 2021 azi prognzăm că va depăși 1.100 mld

Atât timp cât suntem în deficit excesiv capacitatea noastră de negociere la Bruxelles e mult redusă. Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante.

Primul risc este acest risc de suspendare a fondurilor europene, de coeziune și din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisie pentru că nu am luat acțiuni corective din ianuarie. Această procedură, baza ei este aprobată

Pașii următori, dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost ca procedura să meargă mai departe. Ar însemna la finalul ei penalizări pe fonduri europene, de coeziune și PNRR. Salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate transmițând un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere

Al doilea lucru – prezervăm calificativul de investiții

Ultima oară când s-a întâmplat asta în România, a atras foarte multe consecințe: o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta. Anticipăm și corectăm situația

În al treilea rând, strategic, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR

Vă dau un exemplu: Simplul fapt că azi am publicat pachetul a influențat licitațiile care erau în curs. Dacă am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi diminuat libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe. O să discut de compoziția pachetului. Are un impact pe venituri de circa 9,5 miliarde în 2025. Pe cheltuieli e 1,2 miliarde. În total impactul e de 10,75 miliarde

Impactul pe 2026 este de 35 mld pe venituri și 57 mld pe cheltuieli, 18 mld sunt legate de înghețarea salariilor și pensiilor.

Acest pachet a fost negociat cu comisia, avem semnale pozitive de la Comisie că în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin evaluarea comisiei va fi bună. Intrăm pe un nou drum, în care lucrăm la fundație să fie solidă, pentru a construi o economie orientată spre investiții, predictibilă. Am introdus două chestiuni care țin de responsabilitate fiscală: Premierul va prezenta un raport asupra stării economiei în parlament.

Același lucru îl va face ministrul de Finanțe. Nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situației economice. Avem în zona de venituri pe reașezarea cotelor de venituri un plus de 6 mld. Avem creșteri de 1 mld la accize în acest an

Prin așezarea plafonului pentru CASS vom obține 1,378 mld în acest an și peste 4 mld în 2026. Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancare de la 2 la 4% în acest an, un impozit temporar, care va avea un impact de circa 400 mil în acest an și 1,8 mld în 2026

Creștem taxele de autorizare și taxele conexe pe jocuri de noroc. La autorizare cu 30%, un cuantum foarte important

Pentru jucătorii care au câștiguri până în 10.000 de lei li se va reține 10%. Vrem să dăm un semnal foarte important pe jocurile de noroc, care știm cât de nocive sunt.”

Tanczos Barna, principalele declarații:

„În ultimele decenii, România a cunoscut o redresare economică semnificativă. Creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul imediat

În aprilie a început disputa SUA – UE privind taxele vamale, am avut situația scăderii economice în principalele economii europene

Deficitul bugetar e nesustenabil fără măsuri de redresare. Suntem presați de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, în care România și-a asumat prin documente aceste corecții fiscal-bugetar

UE și agențiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet.”

Ce prevede planul lui Ilie Bolojan

Premierul a detaliat, miercuri, un plan în trei etape pentru reducerea deficitului bugetar, care include tăieri, plafonări și scumpiri. Printre cele mai importante măsuri:

Reconfigurarea TVA, două cote noi:

• 11% pentru produse esențiale: alimente, medicamente, servicii publice, apă, canalizare, lemne de foc, cărți, energie termică și irigații.
• 21% pentru toate celelalte bunuri și servicii.
• Majorarea accizelor cu 10%, vizate sunt băuturile alcoolice, țigările și combustibilii.
• CASS pentru pensionari, cei cu pensii peste 3.000 de lei vor plăti contribuție la sănătate pentru suma care depășește acest prag.
• Educație: mai multă muncă, mai puține beneficii. Normele didactice cresc cu două ore pe săptămână, atât în învățământul preuniversitar, cât și universitar. Bursele de merit vor fi acordate doar pentru un număr limitat de elevi, iar cele sociale, doar pe baza unor criterii stricte.
• Plafonări în sectorul public: Salariile și pensiile nu vor mai crește nici în 2026.
• Impozitul pe dividende crește: de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026.

Pachetul de măsuri va fi publicat în transparență decizională chiar astăzi, joi, și va fi deschis dezbaterii publice. Însă Guvernul vrea să implementeze rapid noile reguli: intrarea în vigoare este prevăzută pentru 1 august, ceea ce înseamnă că mai este puțin timp până când efectele se vor resimți direct în economia fiecărei familii.