Guvernul francez a fost răsturnat de la putere printr-o moţiune de cenzură

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Guvernul francez condus de către premierul Michel Barnier a fost răsturnat miercuri de la putere printr-o moţiune de cenzură depusă de stânga, adoptată cu 331 de voturi la 289.

Moțiunea de cenzură a fost adoptată de 331 deputați, majoritatea necesară fiind de 288 din cei 575 de deputați în funcție la ora actuală.

Guvernul Barnier și-a angajat responsabilitatea asupra proiectului legii bugetului asigurărilor sociale pe 2025, a 113-a oară când un executiv apelează la art. 49, aliniat 3 al Constituției care permite adoptarea unui text de lege fără dezbatere.

Moțiunea de cenzură a fost introdusă de Noul Front Popular

Moțiunea de cenzură a fost introdusă de Noul Front Popular (NFP, alianța stângii) care are 193 de deputați, dar a fost votată și de Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) și aliații săi care au 142 de deputați. Guvernul de centru/centru dreapta se bazează pe susținerea de 212 deputați.

Acum, premierul Barnier își va înainta demisia președintelui Emmanuel Macron, care se întoarce dintr-o vizită oficială din Arabia Saudită. Potrivit unor surse apropiate șefului statului, citate de BFMTV, președintele “dorește să numească un prim ministru în 24 de ore”.

A evocat riscul unei crize financiare

Liderul RN, Jordan Bardella, şi-a reafirmat miercuri la postul public de radio France Inter opoziţia faţă de „un buget periculos pentru creşterea economică şi puterea de cumpărare”. El a denunţat de asemenea „strategia fricii” prin care guvernul agită de mai multe zile ameninţarea de criză bugetară în caz de demitere.

Aflat la Riad, preşedintele Emmanuel Macron, a cărui decizie în iunie de a dizolva Adunarea Naţională a aruncat ţara în criză, a declarat că nu poate „crede în votarea unei moţiuni de cenzură”, şi a cerut „să nu li se provoace teamă oamenilor” prin evocarea unui risc de criză financiară.

În schimb, premierul a repetat că adoptarea moţiunii de cenzură ar face „totul mai dificil şi mai grav”, dat fiind că semnalele indică deja, potrivit lui, stare de alertă în plan bugetar, financiar, economic şi social.

Aşteptat să ajungă la 6,1% din PIB în 2024, mult peste prognoza de 4,4% din toamna lui 2023, deficitul public ar rata ţinta de 5% în lipsa unui buget, iar incertitudinea politică ar apăsa asupra costului datoriei.

Ultimele luni, marcate de criză politică

Probabila adoptare a moţiunii de cenzură ar urma după luni de criză, declanşată prin dizolvarea Adunării Naţionale după deruta taberei prezidenţiale la alegerile pentru Parlamentul European în faţa RN.

Legislativele anticipate au avut ca rezultat formarea unei Adunări fracturate în trei blocuri (alianţa de stânga, macroniştii şi dreapta, extrema dreaptă), fără ca vreunul să dispună de majoritate absolută.

În cazul demiterii guvernului, desemnarea unui nou prim-ministru îi va reveni preşedintelui Macron, care a avut nevoie de aproape 50 de zile pentru a-l numi pe Michel Barnier pe 5 septembrie.

Dacă nu va fi găsită o soluţie rapidă, deputaţii vor trebui să voteze o „lege specială”, ce permite asigurarea continuării funcţionării statului.