Hernia femurala este definita ca exteriorizarea unei anse intestinale printr-un punct slab anatomic, preformat, al peretelui abdominal, localizat la radacina coapsei (in regiunea femurala). Este a doua hernie abdominala ca frecventa si afecteaza in special femeile, datorita faptului ca diametrul pelvisului este mai mare in cazul lor, deci si zona prin care se poate produce hernia are dimensiuni mai mari. Protruzia aceasta are aspect sacciform si poate avea continut abdominal, dar in unele cazuri poate fi plin cu tesut adipos.
Cauze
Hernia apare cand o parte din continutul cavitatii peritoneale, in general anse de intestin subtire, se angajeaza printr-un defect al peretelui sau printr-o fisura in stratul muscular si ajung subtegumentar.
Herniile femurale sunt considerate hernii de slabiciune si apar in special la pacientii obezi, malnutriti sau varstnici. Aparitia herniei este favorizata de orice conditie care creste presiunea in cavitatea abdominala, cum ar fi: tusea cronica (in special in cazul pacientilor fumatori), constipatie cronica. Sarcina poate favoriza aparitia herniilor femurale.
Semne si simptome
Tabloul clinic este dominat de durere cu localizare la baza coapsei si uneori iradiere scrotala si inghinala. In cazul in care apar complicatii (incarcerare sau strangulari) apare voma, greata, oprirea tranzitului intestinal cu meteorism abdominal accentuat. Aceasta simptomatologie impune tratamentul de specialitate imediat, deoarece o hernie complicata reprezinta o urgenta chirurgicala.
Investigatii
Pentru stabilirea diagnosticului, medicul va efectua pacientilor un examen fizic amanuntit si va insista apoi asupra zonei ce prezinta proeminenta herniara. Reducerea ei digitala si expansiunea la tuse sunt semne ale unei hernii femurale necomplicate.
In general nu sunt necesare si alte investigatii pentru definitivarea diagnosticului, ci doar pentru a evalua starea de sanatate generala a pacientului. Pacientii obezi vor fi insa investigati suplimentar prin ecografie, computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara, in cazul lor diagnosticul facandu-se mai greu. Medicul va face diagnosticul diferential cu hernia inghinala, adenopatia inghinala sau anevrism de artera femurala.
Tratament
Tratamentul herniei femurale este chirurgical. Datorita faptului ca herniile femurale se complica foarte frecvent, pacientii trebuie operati cat mai curand, nu de putine ori interventiile facandu-se in regim de urgenta.
Herniile femurale nu se rezolva spontan, lasate netratate cresc in dimensiuni si astfel se complica mult mai usor. In cazul in care starea pacientului este buna, nu are tare asociate, operatia se va efectua cat mai aproape de momentul prezentarii la medic si diagnosticarii, pentru a evita aparitia incarcerarilor sau strangularilor.
Herniile ireductibile, dureroase si cu sac herniar cu aspect modificat (cianotic, palid) vor fi tratate in regim de urgenta. Vindecarea postoperatorie in aceste cazuri este de lunga durata si foarte anevoioasa. Urgenta este reprezentata de faptul ca modificarile mentionate sunt semne ale strangularii ansei – aceasta va suferi un proces de necroza prin oprirea vascularizatiei venoase si arteriale.
Deseori pentru repararea defectului parietal se recurge la protezarea peretelui sau la refacerea acestuia folosind material sintetic.
Prognostic
Prognosticul este bun dupa tratarea corespunzatoare si in timp util a herniei, cu indepartarea sacului si refacerea continuitatii peretelui, cu inchiderea defectului. Rata recurentelor dupa rezolvarea chirurgicala este de sub 3%.
Complicatii
Complicatiile herniei femurale sunt de doua tipuri: datorate evolutiei procesului patologic si datorate interventiei chirurgicale.
Complicatiile datorate evolutiei sunt mai frecvente in cazul herniilor femurale comparativ cu alte hernii ale peretelui abdominal datorita orificiului herniar mai mic; sunt reprezentate de: incarcerare, strangulare – datorita gangrenei pe care o induce ansei prinse in sac si efectelor sistemice ale acesteia. Strangularea este o urgenta chirurgicala.
Complicatiile interventiei sunt:
– hematom asociat plagii
– infectia locala a plagii
– lezarea structurilor nervoase.
Consult de specialitate
Pacientii ar trebui sa apeleze la medic si sa se prezinte la spital daca prezinta o formatiune herniara ce nu poate fi redusa digital, care devine dureroasa, tumefiata si daca pe fondul acestor modificari locale apar greata, varsaturi, meteorism abdominal.
De asemenea, postoperator, pacientul ar trebui sa se adreseze medicului curant daca observa:
– aparitia durerii, tumefactiei sau inrosirea excesiva a zonei operate
– scurgere de puroi sau de lichid sangvinolent prin plaga
– dificultati la urinat
– febra
– greturi, varsaturi.
Prevenire
Pacientii supraponderali pot evita aparitia herniilor prin scaderea in greutate. De asemenea, se recomanda evitarea instalarii constipatiei printr-un regim alimentar bogat in fibre vegetale. Hipertrofia de prostata reprezinta un factor de risc (prin faptul ca impune realizarea unui efort intens la mictiune). Tusea cronica ar trebui si ea tratata pentru ca prin cresterea constanta a presiunii in cavitatea abdominala se mareste riscul de dezvoltare a herniilor.
Genralitati hernie
O hernie apare cand o parte a organismului (de obicei intestinul subtire) protruzioneaza printr-un orificiu sau un punct slabit intr-o alta parte a organismului. Cateva tipuri de hernii pot afecta abdomenul: inghinala, femurala, ombilicala, hiatala si incizionala. O hernie hiatala este protruzia unei parti din stomac prin orificiul esofagian (hiatusul esofagian) al diafragmului. Oamenii tind sa asocieze aparitia herniilor cu ridicarea de greutati, dar de fapt herniile nu au nici o cauza aparenta si ele pot fi chiar si congenitale.
HERNIA INGHINALA
Ce este? La barbati, hernia apare de obicei la nivelul zonei inghinale, regiunea unde cordonul spermatic si vasele de sange testiculare parasesc cavitatea abdominala mergand catre scrot. Zona prin care aceste structuri trec prin muschii abdominali se numeste canal inghinal. Cand o ansa intestinala paraseste abdomenul impreuna cu cordonul spermatic, avem de-a face cu o hernie inghinala indirecta. O umflatura direct prin peretele abdominal in aceasta zona se numeste hernie inghinala directa. Atat hernia inghinala directa cat si cea indirecta sunt responsabile de 4 din 5 hernii la barbati. Mai putin frecvent, hernia inghinala poate sa apara si la femei, la locul unde tesutul conjunctiv care sustine uterul paraseste abdomenul pentru a se uni cu tesutul de langa deschiderea vaginala. Semnele si simptomele herniei inghinale constau in disconfort in timp ce va aplecati sau ridicati ceva si o umflatura dura in zona inghinala. La barbati, protruzia intestinala ajunge in scrot, provocand durere si umflarea scrotului.
Diagnostic
De obicei un doctor poate diagnostica o hernie inghinala prin examenul fizic. Majoritatea herniilor determina umflaturi importante adiacente osului pubian. Multe hernii minore sunt detectate in timpul examenului fizic de rutina.
Cat de grava este o hernie inghinala?
O hernie care nu poate fi readusa in abdomen prin aplicarea unei presiuni usoare poate fi prinsa (incarcerata). Fara tratament, hernia se poate strangula si poate opri aportul de sange catre intestin. Acest lucru poate determina cangrena unei portiuni intestinale, o complicatie amenintatoare de viata care necesita tratament chirurgical imediat. Daca proeminenta este insotita de greata si varsaturi, hernia poate deveni obstruata sau strangulata.
Tratament
Cel mai bun tratament pentru o hernie inghinala care produce semne si simptome este o operatie prin care intestinul este impins inapoi in abdomen si musculatura slabita a peretelui abdominal este cusuta. Acest lucru se numeste herniorafie. In anumite cazuri medicul poate alege sa faca o hernioplastie, lucru care implica utilizarea unei proteze pentru a intari zona slabita. Acest tip de chirurgie poate fi aplicat folosind o tehnica minim invaziva denumita laparoscopie, in timpul careia cateva mici incizii sunt facute in abdomen in locul unei incizii mai mari. Acest tip de chirurgie reduce simptomele ca durerea secundara operatiei si grabeste vindecarea. Purtarea unui bandaj suspensor nu este o solutie pe termen lung pentru hernie. Totusi, medicul va poate sugera sa o purtati inainte de operatie pentru a impiedica agravarea herniei.
HERNIA FEMURALA
Hernia femurala se formeaza in canalul care asigura trecerea principalelor vase de sange, artera si vena femurala, catre coapsa. Aceasta hernie produce o umflatura care este de obicei ceva mai jos decat locul unde apare de obicei cea din hernia inghinala. Herniile femurale sunt mai frecvente la femei decat la barbati si acest tip de hernii sunt mai susceptibile la strangulare.
HERNIA OMBILICALA
In acest tip de hernie, o masa apare la nivelul buricului (ombilicului) datorita slabirii peretelui abdominal din jurul acestuia. Unii copii nou-nascuti au hernie ombilicala. O parte din intestinele lor au ramas in afara cavitatii lor abdominale. Aceste hernii de obicei nu produc vreun semn sau simptom si se pot rezolva singure. La adulti, herniile ombilicale cateodata devin inflamate sau dureroase si trebuie reparate.
HERNIA INCIZIONALA
Ce este?
O incizie chirurgicala la nivelul peretelui abdominal poate conduce la o hernie incizionala. Herniile incizionale au risc redus de complicatii, desi in timp portiuni din intestinul dumneavoastra pot protruziona (proemina) pe la nivelul herniei si pot provoca disconfort.
Tratament
Tratamentul chirurgical este tratamentul preferential pentru cele mai multe hernii abdominale, cu exceptia herniilor ombilicale la copii, care de obicei se corecteaza singure in 1-2 ani.
Tratamentul chirurgical al herniilor consta in reamplasarea intestinelor protruzionate in abdomen si repararea chirurgicala a tesutului slabit sau rupt, pentru a preveni realunecarea intestinului. Operatia poate fi amanata daca sunteti racit si tusiti, datorita faptului ca presiunea abdominala din timpul tusei poate slabi incizia inainte de a se vindeca cum trebuie.
Inainte de operatie vi se va face anestezie locala, spinala sau generala in functie de tipul si severitatea herniei. O incizie mica este facuta in aria de herniere si tesutul herniat este reintrodus in cavitatea abdominala. Acest tip de chirurgie se numeste hernio-rafie. Daca intestinul herniat este strangulat si cangrenat, acea portiune din intestin va fi scoasa (rezecata) si capetele sanatoase vor fi unite intre ele. Operatia se incheie prin repararea tesutului peretelui abdominal. Chirurgul poate alege sa intareasca peretele abdominal plasand un petic sintetic peste tesut pentru a impiedica protruzia ulterioara. Aceasta operatie se numeste hernioplastie.
Cateodata, operatia de reparare a herniei este realizata laparoscopic. in locul unei incizii mari la nivel abdominal, chirurgul face cateva incizii mici, de 2-3 cm lungime. Instrumente flexibile tubulare (laparoscopul), unul dintre ele avand atasata o camera miniaturala, sunt introduse prin incizie, permitandu-i chirurgului sa vada in interiorul abdomenului si sa ghideze ansa protruzionata inapoi in locul ei, iar apoi sa repare tesutul slabit si muschiul. Pentru ca au fost facute incizii mici, procedura duce la o recuperare mai rapida decat chirurgia conventionala. Chirurgia herniilor este de obicei efectuata urmarind o externare cat mai rapida. Dupa operatie, veti fi rugat sa va mobilizati cat de repede puteti, de obicei dupa prima zi. Un grad redus de inflamatie este frecvent, dar multi oameni merg inapoi la lucru dupa cateva zile. Recuperarea poate dura 1-6 saptamani, in functie de tipul de interventie chirurgicala pe care ati suferit-o, de complicatii si de ocupatia dumneavoastra. Medicul va poate sfatui sa va restrictionati orice activitate, insa este indicat sa evitati sporturile de contact si ridicarea unor greutati mari, timp ce cel putin 3 saptamani, pentru a permite inciziei sa se vindece cum trebuie. Daca observati inrosire sau disconfort in jurul locului unde s-a efectuat incizia, mergeti la medic. Poate fi un semn de infectie.
Una din cele mai frecvente operatii efectuate de chirurgii ieseni este cea de rezolvare a herniilor. Hernia este definita drept iesirea totala sau partiala a unui organ sau a unei parti dintr-un organ din cavitatea in care se gaseste in mod normal, printr-un punct slab al peretelui acelei cavitati.
„In functie de localizare, herniile pot fi inghinale, femurale sau ombilicale. Cauzele aparitiei acestor pseudo-tumori nu sunt foarte clare, insa deseori se vorbeste despre un deficit de metabolism al colagenului”, a precizat conf.dr. Sorinel Lunca, seful Clincii de Urgente Chirurgicale de la Spitalul de Urgente „Sf. Ioan”. Herniile inghinale sunt cele mai frecvente, reprezentand peste 80% din totalul cazurilor. Ele se prezinta sub forma unor proeminente la nivelul canalului inghinal. Pe locul doi, ca frecventa, sunt herniile femurale. Prezentandu-se ca proeminente localizate in partea superioara a coapsei, aceste hernii afecteaza in special femeile. Herniile ombilicale, localizate in jurul buricului, reprezinta doar 5-10% din totalul herniilor, fiind mai frecvente la copiii de varsta mica si la femeile obeze sau care au dat nastere mai multor copii.
Simptome si factori de risc
„Herniile sunt favorizate de obezitate, sedentarism si sunt mai frecvente la persoanele cu un perete abdominal lipsit de tonicitate, cum ar fi femeile care au dat nastere mai multor copii. De asemenea, riscul de aparitie a herniilor creste in conditii de efort fizic intens si sustinut. Un risc crescut de a face hernii prezinta si persoanele cu afectiuni care cresc presiunea pe zonele slabe ale peretelui abdominal, cum ar fi «tusitorii cronici», pacientii cu constipatie sau cu probleme cu prostata, care urineaza greu”, a explicat conf.dr. Lunca. Herniile necomplicate nu sunt dureroase. Ele apar ca niste proeminente care dispar cu usurinta atunci cand bolnavul se culca, nu mai face efort, sau le apasa cu mana. Uneori, pacientii acuza disconfort, jena sau chiar durere, senzatii care se accentueaza la aplecare, la ridicarea unor greutati sau la efortul de a tusi.
Operatii clasice sau laparoscopice
Odata aparute, herniile nu dispar niciodata de la sine. Singura posibilitate de a scapa definitiv de astfel de probleme medicale este reprezentata de interventia chirurgicala. „Herniile pot fi abordate chirurgical pe cale clasica sau laparoscopica. In cursul operatiilor, organul afectat este repus la locul lui, iar peretele este refacut. Pentru a preveni recidivele, folosim acum tehnica Lichtenstein, o metoda care presupune «intarirea» peretelui abdominal cu o plasa speciala. Interventiile laparoscopice necesita anestezie generala, insa recuperarea pacientilor este mai rapida, iar durerile post-operatorii sunt mai mici. Multe din hernii pot fi rezolvate insa prin operatii clasice, cu anestezie regionala. Anestezia totala este recomandata doar in cazul pacientilor care au afectiuni asociate grave si care nu pot suporta anestezia regionala”, a subliniat conf.dr. Sorinel Lunca.
Complicatii periculoase
Daca hernia nu mai poate fi redusa la locul ei sau daca aceasta reducere devine dureroasa, pacientii ar trebui sa se ingrijoreze, acestea fiind semnele unei complicatii. Specialistii vorbesc despre doua complicatii majore. Incarcerarea apare in momentul in care hernia nu mai „intra” inapoi in abdomen, iar riscul de strangulare este deosebit de ridicat. Daca hernia isi schimba culoarea si devine extrem de dureroasa, ar trebui sa va prezentati de urgenta la spital, intrucat, cel mai probabil, hernia dumneavoastra s-a strangulat. „Strangularea unei hernii reprezinta o urgenta chirurgicala majora. Daca nu se prezinta cat mai repede la spital pentru a fi operat, pacientul isi pune viata in pericol. Iata de ce, herniile ar trebui tratate din timp, inainte sa se complice, mai ales ca pentru aceasta operatie nu exista nicio contraindicatie de varsta”, a tinut sa precizeze conf.dr. Lunca.