Ilie Bolojan anunță reduceri semnificative ale veniturilor bugetarilor. De când va fi pusă în aplicare noua măsură

Într-un început de an în care fiecare minister numără atent fiecare leu, în interiorul Coaliției s-a conturat un pachet de măsuri care mută presiunea direct pe zona cheltuielilor publice. Numele lui Ilie Bolojan apare în centrul discuției, dar miza reală nu e una de imagine: e o reașezare a felului în care statul își finanțează aparatul.

În spatele ușilor închise s-a negociat luni la rând, iar semnalul transmis acum e că planul nu mai rămâne la nivel de intenție. Vorbim despre o reformă gândită să reducă rapid din costuri, fără a atinge direct componenta cea mai vizibilă pentru angajați — salariul de bază — cel puțin în forma prezentată până acum.

Ce se schimbă, însă, este felul în care se adună venitul final „în mână”. Iar aici apar nuanțele care, în practică, pot face diferența dintre o lună obișnuită și una în care multe familii își refac calculele. Detaliile au fost plasate în pachet ca piese care se leagă între ele: administrație centrală, administrație locală, apoi zona demnitarilor.

Unde se strânge cureaua: aparatul central și primăriile

În administrația centrală, planul este construit pe ideea de a obține economii fără a umbla la grila de salarizare de bază. Cu alte cuvinte, reducerea vizează ceea ce, până acum, a fost tratat drept „normalitate” în multe instituții: cheltuieli anexă, beneficii și sume care umflă costul total al unui post.

În paralel, la nivel local, primarii intră într-un mecanism cu două opțiuni, ambele ducând în aceeași direcție: fie scad posturile ocupate, fie scad cheltuielile de personal. Practic, fiecare comunitate va fi împinsă să aleagă cum își face economia — prin organigramă sau prin bugetul de salarii.

Mai mult, în unele instituții se discută și despre reducerea numărului de posturi, acolo unde se consideră că există funcții care nu se justifică. Mesajul transmis public este unul de eficiență: statul nu ar mai trebui să finanțeze roluri care nu produc rezultate, iar resursele ar trebui să se ducă spre investiții.

„Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de alții, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, ele trebuie desființate, acesta este adevărul”, a declarat Ilie Bolojan.

Dincolo de fraza dură, ideea e simplă: nu mai rămâne loc pentru „posturi de decor”. Iar asta anunță, implicit, tensiuni în instituțiile unde volumul de muncă real și numărul de oameni pe statele de plată nu au fost niciodată perfect aliniate.

Nu doar bugetarii: parlamentarii și partidele intră în aceeași ecuație

Pachetul nu se oprește la funcționari. În aceeași logică, apar tăieri și în zona demnitarilor, cu impact pe banii alocați activității cabinetelor parlamentare, dar și pe finanțarea partidelor. E o mișcare care încearcă să blindeze discursul public: dacă se cere reducere în aparat, atunci și vârfurile trebuie să arate că acceptă restrângerea.

În termeni politici, e un pariu riscant: orice ajustare la sumele de funcționare ale aleșilor sau la subvențiile partidelor se lovește de rezistență internă, chiar și atunci când procentele par „controlabile”. În termeni sociali, e o încercare de a echilibra percepția: nu doar „cei de jos” plătesc nota.

De la 1 ianuarie 2026, angajații din sectorul public nu vor mai beneficia de prime și sporuri, astfel încât venitul total scade fără diminuarea salariului de bază; în administrația centrală e prevăzută o reducere de 10% a cheltuielilor, iar la nivel local primarii aleg între reducerea cu 10% a posturilor ocupate sau diminuarea cu 10% a cheltuielilor de personal; tot din 2026, suma forfetară a parlamentarilor pentru cabinete scade cu 10% (de la ~7.000 euro/lună la ~6.300 euro/lună, adică peste 8.000 euro/an mai puțin per ales), ceea ce ar însemna economii de aproximativ 4 milioane euro/an la nivel național, iar subvenția partidelor se reduce cu 10%, de la 284 milioane lei la ~255 milioane lei.